Mănăstirea cu hramul ”Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din comuna argeșeană Corbeni a fost construită pe un teren donat în anul 1943 de Gheorghe Erbaşu. Paraclisul bisericii ”Sfântul și Dreptul Iov” a fost construit în incinta mânăstirii pe locul unde, pe vremuri, a funcționat groapa de gunoi a satului Corbeni. Pe terenul donat începuseră lucrările de construcție a edificiului religios, însă între timp acestea au fost abandonate. Astfel, lucrările au rămas nefinalizate, iar biserica a fost transformată de comuniști și folosită mult timp ca staul pentru oile localnicilor. După anul 1989 au început lucrările de reconstruire, care au fost terminate în anul 2004, mănăstirea fiind sfinţită în data de 24 iunie, în ziua de cinstire a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. Lânga biserică s-a ridicat în perioada anilor 2000 – 2004, un modern corp de chilii la baza căruia s-a amenajat paraclisul închinat Sfântului și Dreptului Iov. În interiorul acestuia a fost realizată o expoziție de costume populare adunate din diferite zone ale Argeșului și Muscelului. Mănăstirea este astăzi un important punct de pelerinaj pentru cei care traversează comuna Corbeni, frumoasa construcţie monahală fiind aşezată foarte aproape de Barajul Vidraru şi de traseul montan Transfăgărăşan. Una dintre cele mai frumoase construcţii de pe Valea Argeşului, mergând în sus, spre Cetatea Poienari şi spre Barajul Vidraru, este Mănăstirea Antoneşti. Sfântul lăcaş a fost numit aşa după întemeietorul ei, Mareşalul Ion Antonescu, dar a fost „rebotezată”, în 2004, „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”. Biserica şi corpul de clădire destinat măicuţelor sunt ridicate în mijlocul unui sat construit, în urmă cu 71 de ani, la ordinul mareşalului Antonescu, de către prizonierii ruşi, aduşi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial tocmai de pe frontul de Est, de la Odessa. Astăzi viețuiesc la mănăstire trei maici care se feresc de ochii curiosi ai jurnalistilor. Acestea au în spatele cladirii monahale, si un ATV care le e de folos pe coastele abrupte ale muntilor. În anul 1941, o viitură a răului Argeș a distrus o mare parte din comună. Maresalul Antonescu, piteștean fiind, a hotărât să facă un sat nou. Odată cu ridicarea acestuia s-a început și construirea bisericii în vatra satului Poenarii-Noi, comuna Corbeni. Marele Stat Major arată, într-un document, și conditiile în care se va face angajarea prizonierilor: 150 lei/zi salahorul si 200 lei/zi meseriasul, inclusiv hrana, cazarea si asistenta sanitara. Vesela pentru prizonieri si preparatul hranei cadeau tot in sarcina Prefecturii, care trebuia sa asigure cazarea si lucrul separat de populatia civila. Arhitectul Richard Bordenache a fost insarcinat cu executarea planurilor de sistematizare si de constructie a satului model. El a propus trei-patru tipuri de case, in stil romanesc, din care viitorii proprietari puteau sa aleaga. Fiecare locuinta, pe langa numar, era identificata dupa o pictura sau un basorelief: „Casa cu paun”, „Casa cu floarea-soarelui”, „Casa cu closca”, „Casa cu cerb”, „Casa cu cocos”. Lucrarile de constructie au inceput in forta pe 15 mai 1942, cand Maresalul Ion Antonescu a facut o inspectie amanuntita pe santier. Pe 4 august, dupa o noua vizita la Curtea de Arges a lui Antonescu, s-a decis si electrificarea regiunii Curtea de Arges – Corbeni si au fost aprobate fondurile necesare pentru constructia unei uzine hidroelectrice pe raul Arges. Pe 17 octombrie 1943 au fost inaugurate, oficial, primele constructii, printre participantii la eveniment numarandu-se ministri si personalitati din Bucuresti, alaturi de presedinta Consiliului de Patronaj, Maria Antonescu, sotia Maresalului Ion Antonescu. Prizonierii rusi au ridicat o asezare model, o minune a acelor vremuri: 11 vile, retea electrica in toata asezarea, un spital cum puteai gasi doar in Germania. In vile s-au mutat cei ale caror case fusesera distruse de ape, masura considerata drept despagubire data de guvernul acelui timp. Dupa numele ctitorului si in cinstea acestuia, satului-model i s-a spus Antonesti, desi numele oficial este de Poenari. In 1944 s-a incercat constructia hanului turistic si a caminului cultural, dar lucrarile au fost oprite fiindca frontul se apropia de tara si era nevoie de bani si oameni in alte scopuri. Pe 23 august, insa, Maresalul a fost arestat si trimis in URSS. Doi ani mai tarziu, el a fost executat in fortul Jilava, iar proiectul satului model pe care il imaginase pentru Antonesti a devenit o amintire. In Corbeni, insa, mai dainuie si astazi cateva din cladirile ridicate in anii ‘40. Casele au fost cumparate de fostii chiriasi, medici, profesori, functionari. Unii au inceput sa faca demersuri pentru a scrie si a populariza fascinanta istorie a satului, incercand sa transforme zona intr-o rezervatie de arhitectura rurala romaneasca.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2016/02/monede-euro-de-colectie-belgia-21.html
-->
Răspunsuri