Monumentul de la Moisei, amplasat pe o colină la marginea localității, pare, la prima vedere, prefigurarea unui templu dacic, cu coloane de piatră abia zgâriate, deschis spre cer, în care, preoți nevăzuți oficiază un rit al unui străvechi cult solar; pe când, în realitate, acesta este opera sculptorului Vida Gheza (1966) și reprezintă o bornă a istoriei recente, mai exact evenimentele dramatice petrecute în toamna anului 1944, la Moisei. De altfel, artistul mărturisea: „În determinarea complexului monumental în formă de arc am plecat de la cultul soarelui. Forma de cerc, cu douăsprezece raze, în care sunt așezate statuile simbolizează, în concepția mea, cele douăsprezece luni ale anului; și le-am gândit așa pentru ca maramureșenii și cei care trec pe aici, să-și amintească de fiecare lună din an și în fiecare zi din lună, cele petrecute la Moisei.” La Moisei, în ziua de 14 octombrie 1944, armata hortistă a săvârșit un asasinat în masă. Treizeci și unu de țărani au fost îngrămădiți în două case și masacrați. Apoi, au incendiat satul. Vida Gheza: „Am vrut să fie curat maramureșean. Materialul de lucru e lemnul. Lemn cioplit. Lemn din care maramureșenii au făcut capodopere. Modele sunt măștile. Măștile vechi maramureșene. Expresive. Care redau expresia esențială.” Cei doisprezece stâlpi nu impresionează doar prin amplasament și poziționare, ci și prin semnificația fiecărei piese: „Astfel, pe un stâlp apare Omul pădurii, Omul nopții, Omul apelor sau Omul care horește”. Scriitorul Geo Bogza, cel care i-a sugerat sculptorului ideea monumentului, a comparat această operă cu complexul brâncușian de la Târgu Jiu, iar autorul a fost „inspirat din sanctuarul dacic de la Grădiștea” Ulterior, din pricina climei umede din zonă, lemnul a început să putrezească și să se fisureze. Artistul a refăcut monumentul, cioplindu-l în piatră, „dar s-a sfâșiat unitatea inițială dintre material și idee” (V. Gheza). Coloanele primului monument sunt expuse, în prezent, în fața Pavilionului Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare. Monumentul exprimă o paletă largă de simboluri, din care privitorii pot discerne interpretarea potrivită gustului, tradiției și culturii căreia îi aparțin.
In 23 August 1944, Romania a trecut de partea Aliatilor iar trupele romane au inceput lupta pentru recastigarea Transilvaniei de Nord. Frontul inainta in Ardeal cand s-au produs crimele de la Moisei. Cei mai multi dintre martirii de la Moisei au facut parte din unitati militare de munca fortata si executau lucrari cu caracter genistic in Muntii Maramuresului. In conditiile apropierii fortelor militare aliate si a dezagregarii frontului, cei incorporati in unitatile de munca fortata au plecat spre casele lor trecand linia frontului. Unii au reusit. Altii nu. O parte din cei capturati de jandarmii maghiari au fost inchisi intr-un lagar improvizat din Viseul de Sus, tinuti mai multe zile in conditii mizere si fara hrana. In ziua de 14 Octombrie 1944, trupele maghiare în retragere pe Valea Izei, au urcat prizonierii din lagarul de la Viseul de Sus intr-un camion si i-au transportat la periferia comunei Moisei in doua case de lemn. I-au forta sa intre in case si au fost impuscati de catre unguri prin usi si ferestre. Apoi, armata ungara in retragere a incendiat localitatea Moisei. La doua saptamani dupa comiterea masacrului, cand localnicii evacuati de autoritati s-au reintors in sat, cadavrele celor ucisi au fost inhumate intr-o groapa comuna, deasupra careia s-a inaltat un obelisc din patră. Au fost identificate 31 de victime, intre care doi supravietuitori. Victimele erau originare din județul Mureș, Cluj și Maramureș. Iată numele martirilor identificați: Ioan Andreica, Simion Sabau, Ioan Sabau, Simion Pop, Vasile V. Curticapeanu, Vasile T.Curticapeanu şi Toader Blaga, Petru Bejan, Mihai Baciu, Lazar Buja, Augustin Ghibutiu, Simion Gorea, Gheorghe Grad a Beloaiei,Vasile Hosu şi Iacob Pelea, Vasile Poni, Vasile Judecan, Vasile Oltean, Ioan Osorhean, Nicolae Sacui, Ioan Pop, Vasile Savina, Mihai M.Radu, Mihai R.Radu, Ştefan Pelea, Alexandru Raica, Ioan Strete, Gheorghe Ştefan şi Ştefan Tomoioaga. Cele 44 de trepte care duc la Monumentul Eroilor Moisei, simbolizeaza anul cand au fost ucisi romanii.
Moisei, în limba maghiară - Majszin, în limba germană -Mosesdorf) este o comună din județul Maramureș, formată numai din satul de reședință cu același nume. La recensământul din anul 2011 comuna număra 9264 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 9023 locuitori), dintre care: români – 95,54% și restul – necunoscută sau alta etnie. Componența confesională a comunei maramureșene Moisei, astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 88,38%, penticostali – 1,57%, adventiști de ziua a șaptea – 5,33% și restul – nedeclarată sau altă religie. Moisei este localitatea în care a avut loc Masacrul de la Moisei, în data de 14 octombrie 1944, atunci când armata maghiară a omorât 39 de români și 3 evrei.
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/08/bystrzyka-klodzka-polonia.html
Răspunsuri