Monumentul Sfintei Treimi din localitatea Vinga, județul Arad, situat în parcul central al comunei, în fața Bisericii romano catolice, este  realizat din gresie, și a fost sfințit în data de 28 mai 1899. Monumentul este o ctitorie comemorativă a moștenitorilor unui fost primar al localității, pe nume Rankov Francisc, ce a fost proiectat de Belloni Jakab și realizat de firmele pietrarilor: Iosif Menrath şi Ozvegy Frankne. Pe două plăci de marmură albă montate pe monument sunt aplicate inscripții interesante în limbile bulgară și maghiară privind proiectarea și construcția acestui monument. Pe placa din stânga este scris: “Upumenatu / ud / FRANC RANKOV / za / putcivanji na prezvetutu Trojston / ustignatu ud negvite naslednici / na 28 u Maja /1899. Pe placa din dreapta este aplicat[ inscripția: “nehai Rankov Ferencz / emlekere emeltek orokosei / 1899 / Vallalkozok Menrath es Ozv (OZVEGY) Tervezte es epitette (Ridicat de moştenitori pentru a comemora pe răposatul Rankov Francisc, antreprenor Menrath și Ozv Tervezte, proiectat şi construit de Belloni Jakab). Soclul monumentului, este supraînălţat cu trei trepte care se deschid, pe toate laturile sale. În secţiune, are forma unui dodecaedru concav, figură geometrică rezultată dintr-un triunghi echilateral cu vârfurile retezate şi laturile frânte, spre interior, fiecare în câte trei segmente. Acest soclu susţine compoziţia sculpturală, realizată pe două planuri ascendente, în jurul unei coloane, după schema clasică. Segmentul inferior, al obeliscului apare profilat spre partea superioară şi accentuat la cele trei colţuri cu volute şi frunze de acant romane, schematizate, după modelul de coloană a Pantheonului din Roma. Vârfurile frunzelor sunt rotunjite în formă de lingură, iar comisurile lobilor sunt adânci pentru a se vedea de la distanţă. Acestea susţin, pe o platformă, trei personaje: două masculine şi unul feminin, înveşmântate cu haine lungi, drapate în volume largi, ca simboluriale misterului trinitar: Memoria, Raţiunea şi Iubirea. Următorul plan este constituit din obeliscul propriu zis, simbol al razei de lumină, realizată în secţiune triunghiulară. La bază acesta este decorat cu o bandă îngustă care conţine motivul frunzei de acant în formă stilizată, model Ludovic al XVI-lea, Raquenet. Decorul capitelului compozit din vârf are în parte caracter geometric, în parte organic şi figural. Sculptura cioplită cu multă fineţe şi împodobită cu frunze şi vrejuri de acant, poate fi încadrată în stilul Renaşterii italiene. Abaca, decorată pe mijlocul celor trei laturi ale sale, cu palmetă suprapusă peste rozetă, se continuă cu o protuberanţă, alcătuită din volute şi incizii curbate asimetric, ilustrând un nor, care susţine elementele convenţionale ale Sfintei Treimi. Se prezintă doi bărbaţi de vâste diferite, egali ca mărime în poziţie aşezată. În dreapta, bărbatul ajuns la vârsta senectuţii cu barba ce-i atinge pieptul, reprezentându-l pe Dumnezeu-Tatăl, prezintă ţinând cu mâna stângă o cruce metalică cu braţe egale şi marginile evazate spre exterior. În stânga, tot aşezat este reprezentat Isus Hristos, sprijinind cu braţul său drept, ridicat oblic şi dezgolit de mâneca hainei, crucea metalică, aşezată cu baza pe genunchii săi, ţinuţi strâns unul lângă celălalt. Imaginea celor două personaje se înscrie într-un cerc imaginar, s-au ţinând cont de volume, într-o sferă, corpul geometric perfect. Deasupra lor, realizat din elemente metalice, se află simbolul Duhului Sfânt, un porumbel cu aripile desfăcute într-un zbor descendent. Pasărea este plasată într-un cerc împodobit cu şapte raze dispuse asimetric, microtema având aceleaşi dimensiuni. Întreaga sculptură este redată într-o interpretare rusticizată, de calitate evident artizanală şi fără individualizare. Altarul, lipsit de elemente artistice, orientat spre nord, este reprezentat printr-o suprafaţă netedă de forma unei mese. Elementele decorative, aparţin mai ales repertoriului fitomorf, remarcate la volute şi capitelurile ornate cu frunze de acant şi palmetă. Structurile arhitecturale, deşi puţine şi simple, creează însă jocuri de volume, prin capiteluri şi cornişe, decorate cu motive clasice. Împrejmuirea a fost confecţionată din fier forjat ansamblat după un desen geometric în grilaje dreptunghiulare şi fixate pe opt stâlpi masivi.

http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2013/02/montaigu-vendee-franta.html

  

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Răspunsuri

Acest răspuns a fost șters.

Topics by Tags

Monthly Archives

-->