La începutul secolului al XIX-lea datorită războaielor dintre Imperiul Otoman și cel țarist bulgarii din Șistov având de suferit au trecut Dunărea și au întemeiat o așezare negustorească – Mavrodin, lângă Roșiori de Vede, existentă și astăzi. Regulamentul Organic din 1831-1832, ce impunea obligații fiscale suplimentare a nemulțumit pe comercianții din Mavrodin.
De asemenea, o parte a locuitorilor localității Zimnicea, asupriți de familia boierească Ipsilanti, se alătură celor din Mavrodin și întemeiază o Obște de cumpărare a unei moșii pentru a întemeia o nouă așezare (situată neapărat între localitățile Mavrodin și Zimnicea). După „peripeții”, se achiziționează la 12 mai 1834 locul unde se află orașul de azi. Este angajat inginerul austriac Otto von Moritz pentru a trasa ulițele viitoarei așezări.
În ceea ce privește numele orașului, locuitorii au acordat acestuia denumirea
Alexandria, după numele primului domn regulamentar al Țării Românești, numit în aprilie 1834 – Alexandru Dimitrie Ghica. O delegație formată din 4 persoane merg cu propunerea la domn, care simțindu-se „periat” acceptă bucuros și promite tot sprijinul său noului oraș.
În iulie 1834 se aprobă un statut ce avea să reglementeze modul de împărțire a loturilor, drepturile și obligațiile noilor cetățeni. A avut loc o slujbă religioasă și o masă cu ocazia botezului noului oraș și apoi s-a trecut la împărțirea locurilor de casă conform planurilor inginerului austriac. În septembrie 1840 se recunoaște calitatea de oraș a așezării printr-un hrisov domnesc.
Cam atât despre apariția orașului Alexandria care a trecut apoi prin diverse evenimente, și mai bune și mai rele. Alexandria este municipiul de reședință al județului Teleorman. Orașul este așezat în sudul Câmpiei Române, pe partea dreaptă a râului Vedea, în zona de contact a Câmpiei Boian cu Câmpia Găvanu-Burdea, la 41 de metri altitudine.
Municipiul se află la 88 km distanță de București. Orașul Alexandria se află pe linia de cale ferată Roșiorii de Vede – Zimnicea, realizată la sfârșitul secolului al XIX-lea, când s-a construit și gara, legându-l de un important nod de cale ferată, Roșiorii de Vede, prin care se poate ajunge la toate magistralele feroviare din țară. Oseminte fostului domnitor Alexandru Dimitrie Ghica, fondatorul orașului, se găsesc depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale “Sfântul Alexandru” din municipiu.
La recensământul din anul 2011 populația municipiului Alexandria se ridică la 45434 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior (50496 locuitori), dintre care: români – 8,13%, romi – 1,94% și restul – necunoscută sau altă etnie.
Componența confesională a municipiului Alexandria astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 88,98% și restul – nedeclarată sau altă religie.
Enumăr mai jos câteva dintre obiectivele turistice ale orașului: Catedrala ortodoxă cu hramul „Sfântul Alexandru”, construită între 1869 – 1898, în stil bizantino-romanic, cu picturi murale interioare realizate în 1898 de Ștefan Luchian și Constantin Artachino; Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel (1842-1846, restaurată în 1902-1904); Biserica cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1852); Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1858-1860);
Biserica cu hramul „Izvorul Tămăduirii” (1859-1861); Monumentul ridicat în memoria țăranilor uciși în timpul răscoalei de la 1907; Monumentul eroilor căzuți pe câmpul de luptă în timpul primului război mndial; Busturile lui Alexandru Ghica și Alexandru Ioan Cuza, realizate în anul 1914 de către sculptorul I. Iordănescu și Muzeul de istorie. Aici s-au născut medicul pediatru și solistul de muzică populară Liviu Vasilică dar și creatorul de modă – Cătălin Botezatu.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/04/basecles-belgia.html
-->
Răspunsuri