Muntele Găina este o grupă montană a Munților Apuseni, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali. Cel mai înaltă cotă este Vârful Găina, având altitudinea de 1486 metri. Aici are loc celebrul Târg de fete de pe Muntele Găina. Prima atestare documentară a târgului este din anul 1816 și se desfășoară în duminica cea mai apropiată de sărbătoarea Sfântului Ilie.
Târgul are loc în apropierea localității Avram Iancu. Vara, în ziua de Sfântul Ilie (tradițional la 20 iulie) sau în cea mai apropiată duminică de ziua Sfântului Ilie (de fapt, pe vremuri, se ținea în prima duminică de după sărbătoarea sfinților Petru și Pavel, dar după "stil vechi", iar prin introducerea calendarului gregorian, "stil nou", s-a ajuns în preajma sfântului Ilie), are loc Târgul de fete la care participă fetele de măritat sau fetele mari care vor sa fie pețite de feciori.
Pregătirea pentru această sărbătoare poate să dureze ani de zile pentru fetele care aduc și zestrea primită de la părinți și rude împachetată în frumoase lăzi de zestre sculptate cu diferite motive florale. Serbarea începe dimineața devreme. Familiile cu fete de măritat vin cu corturi unde se expune zestrea fetelor. În același timp, se pot cumpăra și unelte agricole aduse de localnici.
Schimbarea de năframă se produce la alegerea miresei, după care se prânzește (ospăț) cu cântec de lăutari. Localnicii cred că numai aici, pe Muntele Găina, o cununie aduce noroc și fericire. Calea principală de acces este prin judeţul Alba, pe DN75, iar din Câmpeni se intră pe drumul judeţean până la Avram Iancu. De aici se urcă pe un drum forestier de 8 km până pe munte. Drumuri de legătură sunt şi din judeţele Hunedoara şi Arad, însă nu sunt la fel de accesibile.
Pe vremuri locuitorii de pe văile Apusenilor se adunau pe munte pentru a face schimb de produse, dar îi luau cu ei şi pe cei tineri, pentru a se întâlni, a se cunoaşte şi, de foarte multe ori, pentru a se căsători. După încheierea trocului, sătenii întindeau o masă cu plăcinte, găini fripte, brânză şi „clisă” (slănină), iar apoi începea muzica şi jocul. În zori, apăreau fetele şi nevestele, şi începea petrecerea.
Dansul era obligatoriu, ca flăcaii să vadă că fata nu şchiopăta. Părinţii puneau pe masă plăcintă, găini fripte, palincă, iar tatăl baiatului se înfăţişa şi începeau "negocierile". Dacă părinţii cădeau la înţelegere, fata era invitată la joc şi apoi cântărita pe o scândură în balans, la capătul căreia era pusă zestrea. Ulterior avea loc cununia oficiată de un preot. În ziua de azi, evenimentul s-a transformat într-o sărbătoare câmpenească, prilej de petrecere şi voie bună, cu spectacole de muzică şi dansuri populare, obiceiuri vechi şi gastronomie tradiţională.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/04/monede-dolari-canadieni-de-colectie-3.html
-->
Răspunsuri