Corabia, în bulgară - Korab, în limba rusă – Korabovo, în limba turcă – Korab, este un oraș din județul Olt, care include și satele: Tudor Vladimirescu și Vârtopu. Orașul este situat la extremitatea de sud a județului Olt, pe malul stâng al Dunării. Desi orasul Corabia este de data recenta, luand fiinta in anul 1871, urmele materiale, documentele scrise si traditia orala confirma existenta, continuitatea si dezvoltarea societatii omenesti in acest colt al tarii noastre, incepand din cele mai vechi timpuri, reconstituind istoria acestei societati.
Dunarea uda judetul Olt in partea de sud pe o distanta de 47 km si colecteaza pe teritoriul orasului Corabia intreaga retea hidrografica a judetului. In ce priveste viiturile si debitul maxim in sectorul Corabia, din datele hidrometrice inregistrate reiese ca Dunarea a atins un nivel maxim de 722 cm si chiar 796 cm influentat de fenomenele de inghet. În cartierul "Cartieru Celei" (fostul sat Celei, absorbit în secolul al XX-lea de către noul oraș) se găsesc ruinele cetății dacice Sucidava, capitala tribului geto-dacic al sucilor, unde Constantin cel Mare a construit un pod peste Dunăre, al cărui capăt există și azi.
A fost al doilea pod peste Dunăre construit de Imperiul Roman. A fost construit sau reconstruit în anul 328, în timpul lui Constantin cel Mare dar a avut o viață scurtă. În incinta cetății se găsește și intrarea într-o fântână secretă cu o adâncime de 12 m a cărei apă este potabilă și astăzi.
Pe teritoriul actualului oraș, în secolul al XIX-lea, se afla satul Corabia, proprietatea Mănăstirii Bistrița. Dat fiind faptul că Gh. Bibescu, proprietarul schelei de la Izlaz (pe unde erau îmbarcate grânele din fostul județ Romanați), crea multe dificultăți comercianților din Caracal în exportul grânelor, 37 dintre aceștia, printr-o petiție adresată domnitorului Alexandru Ioan Cuza la data de 24 iunie / 6 iulie 1859, cereau clădirea unei noi schele în satul Corabia (considerat ca având și o poziție mai avantajoasă la Dunăre decât Islazul) și transformarea acestui sat în oraș liber.
Se propunea pentru aceasta răscumpărarea a 1000 pogoane pe care să se construiască casele noului oraș, iar numele noului oraș să fie Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul a aprobat, teoretic, construirea schelei și a noului oraș, cu denumirea Mircea, în memoria domnitorului Mircea cel Bătrân, însă proiectul nu a mai fost pus în practică la acel moment. Abia în anul 1871, după reluarea demersurilor de către comercianții din Romanați, a fost adoptată Legea fondării orașului Corabia la 30 noiembrie / 11 decembrie 1871, lege prin care se acordau viitorului oraș 500 de pogoane pentru construcția de locuințe și utilități publice și se stabilea edificarea noului port pe malul Dunării.
La Corabia armata română a trecut Dunărea în anul 1877 pentru a angaja lupte cu trupele turcești în cadrul războiului de independență. Mărturie stau monumentele din cartierul Siliștioara: Monumentul Independenței, respectiv Crucea Eroilor. La începutul secolului al XX-lea se construiesc principalele edificii publice, este perioada de maximă înflorire economică naturală a orașului.
În perioada interbelică apar noi mici industrii, activitatea de bază rămâne cea portuară, prin Corabia desfășurându-se cea mai mare parte a comerțului fluvial cu cereale din zona. În vremea regimului comunist portul este închis. Este impus un regim de industrializare forțată, Corabia reprezentând un puternic centru industrial, cu o fabrică de fire sintetice, o fabrică de mobilă, una de zahăr și o tăbăcărie minerală.
În afara fabricii de zahăr, toate celelalte obiective industriale au fost închise după 1989. La recensământul populației din anul 2011 orașul număra 16441 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 20610 locuitori) , dintre care: români – 81,61%, romi – 6,36% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a orașului oltean Corabia astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 87,49% și restul – nedeclarată sau altă religie.
Aici s-au născut sau au trăit următorii:
- Ion Oblemenco – fotbalist (1945 - 1996)
- Ștefan Voitec – politician comunist (1900 - 1984)
- Șerban Ionescu – actor (1950 - 2012)
- Cristina Vărzaru – handbalistă (născută 1979)
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/10/principi-transilvaneni-cu-merite-in.html
-->
Răspunsuri