Jibou, în limba maghiară - Zsibó, în limba germană – Siben, este un oraș din județul Sălaj, care include și satele: Cuceu, Husia, Rona și Var. În Jibou există una dintre cele mai interesante grădini botanice din România, situată pe fostul domeniu al nobililor maghiari Wesselényi. De asemenea, în partea dinspre Zalău, există din vechime Băile Jibou, care folosesc efectele curative ale unui izvor de apă minerală sărată, cu proprietăți asemănătoare celor de la Băile Herculane.
Orașul Jibou este amplasat în partea de nord-est a regiunii istorice Crișana, la limita cu regiunea Transilvania, în partea de nord-est a județului Sălaj, pe malul stâng al râului Someș, la confluența acestuia cu râul Agrij. Orașul se găsește la o distanță de 25 km nord-est de municipiul Zalău, de care este legat prin drumul național 1H, drumul județean 108A și de calea ferată. Târgușorul (oppidum) Sibó a constituit un punct de popas important pe drumul sării de la Dej, care era adusă fie cu căruțele, fie cu plutele pe firul Someșului.
În decursul timpului, orașul Jibou este menționat sub mai multe denumiri. Din anul 1219 este menționată pentru prima oară această așezare sub denumirea de villa Chybur, ca mai târziu, să apară sub alte denumiri cum sunt Zybo la 1460, opidum Sibo la 1564, Zsibou la 1750 și Jibău la 1854. Un rol important în evoluția Jiboului a avut-o familia Wesselényi, care a construit aici un castel încă în anul 1584, din care în zilele noastre se mai păstrează doar urmele de fundație.
Construcția actualului castel în stil baroc, unul din cele mai frumoase din Transilvania, a început în anul 1778 și a durat mai bine de 30 ani. Cel mai de seamă reprezentant al acestei familii a fost contele Miklos Wesselenyi, care a trăit între 1796–1850. A luptat pentru eliberarea iobagilor, fiind considerat liderul opoziției nobiliare maghiare reformatoare, care lupta împotriva conservatorismului monarhiei Casei de Habsburg.
După construirea căii ferate și darea în funcțiune a gării (1890), în oraș s-a stabilit o importantă comunitate evreiască, care a fost deportată la Auschwitz în primăvara anului 1944. După război, Jiboul a funcționat ca centru de raion până în 1960 și a devenit oraș în 1968.
La recensământul din anul 2011 orașul număra 10407 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 11306 locuitori), dintre care: români – 78,88%, maghiari – 11,85%, romi – 5,61% și restul – necunoscută sau altă etnie.
Componența confesională a orașului sălăjean Jibou astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 68,73%, romano catolici – 1,45%, reformați – 10,45%, penticostali – 7,16%, greco catolici – 1,22%, baptiști – 3,86%, martorii lui Iehova – 2,11% și restul – nedeclarată sau altă religie. De-a lungul timpului, Jiboul și-a păstrat caracterul predominant agricol și meșteșugăresc.
Dacă înainte de 1968 avea o singură unitate industrială, „Steaua Roșie”, care producea articole de tâmplărie, în anii care au urmat s-au construit și sau extins: integrata de in, întreprinderea de confecții, topitoria de in, fabrica de produse lactate, întreprinderea minieră, depoul CFR, secții ale Întreprinderii de Armături Industriale din Fontă și Oțel Zalău, Ceramica Zalău, unitatea forestieră de exploatare și transport,etc. Terenurile fertile din lunca și terasele Someșului au favorizat cultivarea principalelor plante agricole, precum și creșterea animalelor.
Alături de suprafețele cultivate, apar și sectoare acoperite cu păduri de foioase, care întregesc peisajul natural al zonei. Poziția geografică a orașului a favorizat amplasarea unei piețe de desfacere a produselor de origine industrială și agricolă, precum și a unui obor de animale. În prezent, instruirea tinerilor din Jibou și comunele învecinate este asigurată prin intermediul a trei grădinițe, o școală gimnazială („Lucian Blaga”), Clubul Copiilor și două licee (unul teoretic – „Ion Agârbiceanu” și unul tehnologic – „Octavian Goga”). În cadrul Centrului de Cercetări Biologice de pe lângă Grădina Botanică se desfășoară activități de cercetare și dezvoltare în domeniul biologiei, educație–formare–specializare, microproducție, activități muzeistice și turistice. Biblioteca orășenească Jibou a fost înființată în 1948 și de atunci a fost mutată de mai multe ori în diferite locații.
În prezent, colecțiile ei cuprind peste 50000 de volume și publicații. Instituția găzduiește o valoroasă colecție de signopaginofilie (semne de carte) și de cartofilie. Atracțiile turistice ale orașului sunt: Castelul Wesselenyi (1796); Castelul Beldy (1903), azi spital de neuropsihiatrie; Primăria (1907); Cazinoul, azi sediul arhiepiscopiei ortodoxe; Biserica reformată (secolul al XIII-lea); Biserica catolică (secolul al XIII-lea); Judecătoria (1906), azi spitalul orășenesc; Muzeul orășenesc, găzduit de Casa de Cultură; Gara veche (1890) și Cripta Wesselényi (secolul al XVIII-lea).Aici s-au născut: Ștefan Birtalan (n. 1948), handbalist; Gheorghe Tadici, antrenor handbal și Pavel Abraham (n. 1948), fost inspector general al Poliției Române.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/04/monede-euro-de-colectie-belgia-13.html
-->
Răspunsuri