Oraşul Piatra-Olt, județul Olt este un un important nod de cale ferată cu 4 direcții de mers: Craiova, Râmnicu Vâlcea, Caracal și Pitești. Aspectul său este destul de rural, semnele urbane fiind identificate doar în jurul gării. Piatra-Olt a fost pentru prima dată atestată într-un document al vremurilor în 1519 (documente scrise) la 14 aprilie. Neagoe Basarab într-un hrisov emis la Târgovişte intărea către mânăstirea Seaca (Olt) dăruite de Manea Cluceru mai multe sate din care şi satul Criva cu tot hotarul. Satul Piatra este atestat în 14 aprilie 1529 într-un hrisov emis de Pârvu, mare ban al Craiovei care în ziua morţii sale în această localitate dăruia mânăstirii Tismana satul Turceni. Dar istoria oraşului Piatra-Olt nu începe la 1529 ci cu mult înainte la cucerirea Daciei de către romani. În Arhivele Olteniei emise de Academia Română în speţă Institutul de Cercetări Socio-Umane Craiova în care prin cercetări arheologice ale castrului roman de la Enoşeşti (Acidava) Piatra Olt, judeţul Olt este atestată această aşezare. Şase sate din judeţul Olt – Piatra, Criva de Jos, Criva de Sus, Enoşeşti, Bistriţa Nouă şi Slătioara – au încercat în 1989 să formeze un oraş, care a fost botezat Piatra Olt, după numele staţiei CFR, nod de cale ferată, în jurul căreia s-a încercat construirea unui centru civic. Zicem că „s-a încercat“ pentru că şi acum, după atâţia ani de la naşterea prin cezariană a oraşului, lucrurile se mişcă greu. La sfârșitul anului 1989, s-a constatat că judeţul Olt a cam rămas în urmă la făcutul de oraşe şi, pentru că nu se cădea acest lucru, s-a pus repede de o asociere de comune care roiau în jurul stației CFR Piatra Olt. Pe ţărani nu i-a întrebat nimeni dacă vor să devină orăşeni cu sapa în spinare. A fost decret şi gata. Încă un oraș, Piatra Olt, pe harta ţării! Treaba cu asocierea n-a ținut decât câteva luni pentru că, în mai 1990, Slătioara a profitat de confuzia de după evenimente şi a făcut la loc comanda, redevenind ceea ce fusese, comună. Pentru că satul Bistriţa Nouă se chema, prea de tot, Fleştenoage, a preferat să rămână în oraş sub noul nume şi sub noua organizare. Fostul sat Enoşeşti, care, după ce a intrat în Piatra Olt, ar trebui să fie cartier, are trei lucruri importante. Primul ar fi vecinătatea cu cetatea romană Acidava, la a cărei descoperire s-a purces după 1990. Arheologii au început să sape la Enoşeşti după 1990. De altfel, o asociaţie agricolă din Piatra a luat numele cetăţii romane. La recensământul din anul 2011 orașul număra 6299 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 6347 locuitori), dintre care: români – 85,02%, romi – 6,73% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a orașului Piatra-Olt, astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 89,83%, adventiști de ziua a șaptea – 1,44% și restul – nedeclarată sau altă religie.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/10/principi-transilvaneni-cu-merite-in.html
-->
Răspunsuri