Palatul de justiție din municipiul Târgu Mureș, denumire veche Tribunalul, denumire actuală Curtea de Apel - Târgu Mureș, este un monument de arhitectură masiv situat pe Strada Justiție, nr. 1. Edificiul a fost ridicat in anul 1789 in stil baroc tarziu, dar cumulând și elemente clasiciste. Curtea de Apel Tg. Mureş este continuatoarea unei bogate tradiţii juridice şi instituţionale, având ca precursoare o veche instituţie judiciară - Tabla regească a Transilvaniei. În anul 1542, din scaunul de judecată al principelui (status consilium) se înfiinţează instituţia cunoscută sub denumirea de “Tabla regească” (având în limba latină denumirea de ”Incluyta Tabula per Magnum Transsilvaniae Principatum Partesque eidem andexas Judiciaria Regia“). Aceasta a fost până către sfârşitul secolului al XIX-lea, cel mai înalt for de judecată al locuitorilor din comitatele, scaunele şi districtele Transilvaniei, precum şi a celor din părţile anexe. Tabla regească se compunea la început din doi protonotari şi patru–şase judecători (denumiţi asesori), iar din 1588 a avut şi un preşedinte. Tabla regească era, în primul rând for de apel contra sentinţelor tribunalelor de la comitate, Universitatea săsească şi scaunele secuieşti, dar putea fi şi instanţă de prin grad pentru unele categorii de procese.
Din data de 13 decembrie 1826, Tabla regească a dobândit clădirea din Tg. Mureş strada Bolyai nr. 30, unde actualmente îşi are sediul Tribunalul Mureş.
Schema Tablei de la începutul secolului XIX-lea cuprindea următoarele funcţii: 1 preşedinte, 3 protonotari, cu secretarii şi canceliştii lor, 12 asesori titulari, 12 asesori supranumerari, 1 director fiscal, 1 arhivar, 1 uşier. În anul 1848 la Tabla regească îşi fac practica judiciară peste 200 de cancelişti de pe întreg cuprinsul Transilvaniei, între ei erau si cei 29 de cancelişti români, care atât pe timpul revoluţiei, cât şi după înăbușirea ei, au jucat un rol important în viaţa politică şi culturală a principatului. Între canceliştii români din Târgu-Mureş cea mai distinsă personalitate prin cultură şi calităţi, era Avram Iancu, care împreună cu Alexandru Papiu Ilarian erau “sufletul tineretului român”. În anul 890 Tabla regeasca din Târgu- Mureş a fost transformată în Curte de apel cu un teritoriu de şase comitate din sud-estul Transilvaniei, înfiintându-se tot atunci alte doua curţi de apel, la Oradea şi Cluj. În Ardeal, examenul de funcţionare în magistratură sau în avocatură se putea susţine numai la Curtea de Apel din Targu-Mureş. Acest examen, începând din 1914, avea caracter unitar sub denumirea “examen unificat de magistratură şi avocatură”.
După Tratatul de pace de la Trianon asupra teritoriului Transilvaniei, Banatului şi a celorlalte tinuturi alipite, a fost extins sistemul judiciar şi legislativ, constituit prin Constituţia Regatului România, din anul 1923. Conform acesteia competenţa curţii, cuprindea: 4 tribunale și 19 judecătorii (pentru 802 comune în total). Începând cu data de 22 iunie 1943 s-a extins legislaţia civilă şi comercială a Vechiului Regat în teritoriile de peste Carpaţi. În urma modificărilor realizate prin Legea nr.18/1948 şi ale celor ulterioare (Decretului nr.132 din 19 iunie 1952 pentru modificările Codurilor de procedură civilă, penală şi procedură fiscală) s-a adus o importantă schimbare de restructurare a organizării judecătoreşti abrogându-se art.282-298 Cod procedură civilă, apelul a fost desfiinţat, împreună cu curţile de apel, şi s-au înfiinţat 3 categorii de instanţe: Tribunalul Popular, Tribunalul Regional, Tribunalul Suprem. Prin art.10 din Legea nr.92/1992 privind organizarea judecătorească curţile de apel au fost reînfinţate.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/04/buk-polonia.html
-->
Răspunsuri