Exploatarea zăcământului la Ocna Mureş a început încă din perioada neolitică efectuându-se în puţuri şi galerii mici. În perioada ocupaţiei romane exploatarea s-a realizat în galerii, camere sau cariere de mici dimensiuni, iar în evul mediu exploatarea s-a realizat în camere mari trapezoidale.
La suprafaţa terenului, în această zonă, s-a format lacul Minelor Romane cu adâncimea de 3-6 m. Primele documente scrise referitoare la exploatarea sării în această zonă datează din anul 1791, când începe exploatarea sistematică a zăcământului.
Transportul sării se realiza cu ajutorul plutelor pe râul Mureş. După anul 1896, asigurarea sării în soluţie necesară se realiza prin pomparea apei dulci în mine şi extragerea sării în solutie rezultată, prin dizolvarea sării în camera.
În perioada 1920–1928, dizolvarea se realiza în mine, în bazine de dizolvare amenajate, iar în anul 1951 a început executarea a 5 sonde de exploatare a sării în soluţie, amplasată în mina 1 Mai la orizontul -150 metri.
Doi ani mai târziu s-a sistat extragerea sării în soluţie prin dizolvare din mine şi a început executarea de sonde de suprafaţă pentru extragerea sării în soluţie. În perioada 1954-1958, minele vechi au fost rambleate cu saramură în scopul de a diminua dizolvările pilierilor şi planşeelor produse de apele dulci de infiltraţie.
Începând din anul 1791 exploatarea s-a realizat în 5 mine şi anume:
- Mina Iosif–Francisc, închisă în anul 1934 din cauza unor prabuşiri. La suprafaţa terenului s-a format lacul Iosif–Francisc cu adâncimea medie de 10 m.
- Mina Ferdinand, închisă în anul 1934 din cauza unor prabuşiri. La suprafaţă s-a format lacul Ferdinand cu adâncimea medie de 12 m.
- Mina Ştefania a funcţionat în perioada 1870–1947. La suprafaţă s-a format lacul Ştefania cu adâncimea medie de 10 m.
- Mina 6 Martie a funcţionat în perioada 1918–1954. La suprafaţă s-a format lacul 6 Martie cu adâncimea de 2 m, în prezent rambleat.
- Mina 1 Mai a funcţionat în perioada 1930–1978. Exploatarea s-a realizat în camere mici, dreptunghiulare, cu înălţimea de 12 m. Activitatea de exploatare a fost sistată în anul 1978, când mina a fost inundată de apa provenind din lacurile de pe suprafaţa masivului, d
Activitatea de exploatare a sării este în prezent sistată. În decursul timpului aici au avut loc mai multe catastrofe:
- Catastrofa minieră din anul 1912 - în urma unor inundații masive ale râului Mureș, apa acestui a pătruns în minele vechi din partea de sud-vest a masivului de sare, provocând surpări ale tavanelor acestora și apariția la suprafața terenului a unor pâlnii și cratere de mari dimensiuni care au afectat instalațiile miniere de la suprafață, precum și zonele locuite învecinate.
- Catastrofa minieră din anul 1954 - în urma unei străpungeri incidentale la nivelul orizontului -100 m al minei 6 Martie (fosta mină Principele Nicolae) cu lacul format în urma surpării minei învecinate Iosif, apele lacului au inundat mina 6 Martie, care a fost definitiv abandonată ca urmare acestei catastrofe.
- Catastrofa minieră din anul 1978 - în urma avariilor tehnice la mai multe sonde în anii 70 ai secolului al XX-lea, Salina Ocna Mureș n-a mai fost în stare sa furnizeze cantitățile necesare de sare în soluție uzinei de produse sodice UPSOM din localitate. În această situație, s-a hotărât pomparea diferenței de volum din lacurile de pe masivul de sare, umplute cu saramură concentrată, contravenind unui principiu elementar de protecție a masivului de sare. Acest lucru a dus la diluarea crescândă a concentrației apelor lacurilor, respectiv la dizolvarea treptată a peretelui de siguranță dintre mina 1 Mai si lacul învecinat Iosif. În anul 1978 s-a ajuns la situația în care pilierul despărțitor dintre mina 1 Mai și lacul Iosif (la nivelul orizontului -90 m) a cedat, iar apele s-au revărsat în camerele minei, pe care au inundat-o în întregime în câteva minute. Minierii care lucrau în acel schimb s-au putut salva, ieșind la suprafață pe treptele puțului de aeraj. Această catastrofă minieră a dus la sistarea definitivă a exploatării sării în stare solidă la Ocna Mureș, după milenii de activitate aproape neîntreruptă.
- Catastrofa din anul 2010 – a inceput in noaptea de 21 spre 22 decembrie 2010 la ora 02:00. Cauza catastrofei a fost probabil neetanșeitatea coloanei prin care se introduce în subteran apă dulce sub presiune, la una din sondele învecinate (123 sau 124). Au fost distruse 3 clădiri (inclusiv magazinul universal PLUS) și au fost avariate străzile limitrofe M.Eminescu și N.Iorga. În centrul zonei afectate, din zona sud-estică a masivului de sare, s-a format un crater umplut cu apă cu diametrul de cca 200 m și adâncimea medie de cca 10 m. Volumul lacului nou format este de aproximativ 100.000 mc.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/04/monede-dolari-canadieni-de-colectie-3.html
-->
Răspunsuri