Schitul Peștera Ialomicioara, denumiri alternative Schitul Peștera Ialomiței sau Mănăstirea Peștera Ialomiței este un lăcaș de cult ortodox situat în inima Munților Bucegi, în fața Peșterii Ialomiței (Ialomicioarei), pe raza comunei Moroeni din județul Dâmbovița. La acest locaș se poate ajunge ușor și din stațiunile prahovene Bușteni și Sinaia, dovadă că pe carțile poștale reprezentând schitul (mănăstirea) sunt trecute mai des localitățile Bușteni sau Sinaia decât Moroieni. De la Târgovişte până la Peştera Ialomicioara sunt aproximativ 80 de kilometri. Jumătate din drum se parcurge cu mare dificultate. Dacă nu dispuneţi de maşină, vă puteţi îmbarca în autobuzul spre Buşteni, de unde puteţi lua telecabina până la Babele şi apoi spre Hotel Peştera.

Schitul Peştera Ialomiţei se leagă de numele domnitorului Mihnea cel Rău, fiul lui Vlad Ţepeş, care a domnit doar un an, între 1508-1509, şi care a construit o biserică de lemn în faţa Peşterii Ialomiţei. Schitul a fost de patru ori incendiat, iar în 1993 s-a construit o nouă biserică şi un grup de chilii. Un loc din inima Muntelui Bătrâna care atrage mulţi turişti an de an prin frumuseţe și spiriualitate este Schitul Peştera Ialomiţei. Dacă la început a fost construită o simplă bisericuţă de lemn care a fost incendiată de mai multe ori şi reconstruită, acum, aici se află un complex monahal. Ca să intrăm în complexul monahal, trecem printr-o poartă în stil maramureşan, intrăm în curtea bine îngrijită, cu alei pavate cu piatră de râu, cu jardiniere formate din trunchiuri de copaci pline cu panseluţe, muşcate şi margarete într-o variată paletă de culori. În dreapta sunt chiliile cu balcoanele de la care se revarsă muşcate roşii, în centru se află foişorul construit într-un mic lac cu păstrăvi, iar în stânga clopotniţa pe sub care trecem pentru a merge spre poteca ce duce la Peştera Ialomiţei şi la biserica din lemn ce poartă hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. La intrarea în Schitul Peştera Ialomiţei ne atrage atenţia vitrina cu flori de mină ce poartă denumirea „Bijuteriile pământului”, donaţie făcută Mânăstirii Peştera de către Ion Enescu, inginer de mine, născut în Pietroşiţa, în anul 1929. De aceeaşi vârstă cu Peştera Ialomiţei, aceste flori de mină reprezintă frumuseţile ascunse, create de Dumnezeu. Din colecţie fac parte diferite roci, blendă, galenă, cuarţ, sulfuri complexe, siliciu etc. Lângă această colecţie stau fotografii cu schitul de la Peştera Ialomiţei, de la anul 1900.

Frumusețea peisajelor admirate până la sosirea la schit, frumusețile realizate de om tocmai aici în creierul munților e completată de frumusețea peisajelor ce se perindă prin fața ochilor la pătrunderea în Peștera Ialomiței, lungă de 400 de metri. Culoarele destinate vizitatorilor sunt electrificate, iar accesul se face pe scări din lemn. Pot fi admirate sălile Mihnea Vodă, Decebal, Maria, La Răspântie, La Altar, Grota ascunsă şi Grota Urşilor, unde au fost găsite schelete ale ursului de peşteră. Grota Mihnea-Vodă este prima şi se continuă cu o galerie numită Pasajul. Apoi, se intră în Grota lui Decebal, o cavernă în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii. La stânga se vede Grota Sfânta Maria, la care se ajunge trecând peste un prag de bolovani umezi şi alunecoşi. Galeria principală prin care se continuă drumul are o lungime de peste 40 de metri şi se opreşte lângă un perete de piatră vertical, care pare să închidă peştera. Urcarea acestuia te duce într-o altă galerie, care se termină cu o caverna de dimensiuni reduse. Apoi, se ajunge în locul numit La Răspântie. În stânga, urcând zidul de bolovani se ajunge la Grota Urşilor, cea mai mare cavitate din această peşteră, având peste 72 de metri lungime, 35 de metri lăţime şi 25 înălţime. Din Grota Urşilor, se deschide spre nord-vest o galerie de 2 metri înălţime pe o lungime de aproximativ 30 de metri, denumită Fundul Peşterii. Urmează Galeria Apelor, care te duce la Altar, locul unde stalactitele sunt aşezate în aşa fel încât dau impresia unui altar de biserică. Lungimea totală a galeriei principale până la Altar este de 400 de metri, iar diferenţa de nivel între Altar şi gura peşterii este de 60 de metri.

http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/03/bailleul-belgia.html



Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Răspunsuri

Acest răspuns a fost șters.

Topics by Tags

Monthly Archives

-->