Malnaș-Băi, în limba maghiară – Málnásfürdő, este un sat al comunei Malnaș din județul Covasna. Localitatea este o stațiune balneoclimaterică cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone, izotone și bicarbonatate, clorurate, sodice, carbogazoase, hipotone; recomandate în cura afecțiunilor digestive și renale.
Principala cale de acces în Malnaș-Băi este drumul european E 575 (DN 12). Localitatea are și stație de cale ferată pe magistrala CFR - 400. Recunoscută de sute de ani pentru proprietățile terapeutice este apa Izvorului Maria, folosită chiar de împăratul Franz Joseph al Austriei pentru tratarea afecțiunilor sale.
În prezent, apa este îmbuteliată și comercializată sub denumirea Malnaș Aqua Telluris și este folosită în tratarea afecțiunilor gastro-intestinale și pentru echilibrarea nivelului acido-bazic din organism.
Cele mai vechi dovezi despre locuitorii așezământului de la confluența pârâului Șomoș cu râul Olt datează din anul 4460 î.Hr., arheologii descoperind aici vase de ceramică aparținând culturilor Coțofeni și Wietenberg. Prima mențiune documentară a stațiunii Malnaș-Băi apare însă abia în anul 1759, în timpul unui recensământ.
Faima băilor de la Malnaș a crescut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu investițiile mai multor familii nobiliare maghiare. În anul 1873, Malnaș-Băi a primit oficial statutul de stațiune balneară.
La acea vreme, aici funcționau băile Venus, bogate în dioxid de carbon, baia feruginoasă Neptun, băile calde feroase și cele pe bază de nămol. Pe lângă băile terapeutice, medicii recomandau apa izvorului Maria de la Malnaș pentru cure interne, în tratarea afecțiunilor digestive și respiratorii. În anul 1903 Ministerul de Interne al Regatului Ungariei a atestat prin decret proprietățile curative ale izvorului Maria, certificat ca sursă naturală de apă minerală cu efecte medicinale.
Un an mai târziu societatea pe acțiuni Siculia, deținută de o familie nobiliară din Budapesta, a dezvoltat propria linie de îmbuteliere a apei minerale din izvorul Maria. Astfel, la începutul secolului al XX-lea, apa de la Malnaș era comercializată în 34 de orașe din 6 țări: România, Ungaria, Austria, Italia, Bulgaria și Turcia.
Despre frumusețile stațiunii și beneficiile curelor de la Malnaș-Băi au scris poetul Ion Minulescu și criticul literar Perpessicius. Băile terapeutice și fabrica de îmbuteliere a apei minerale au reprezentat principala sursă de venituri pentru populația din zonă până în anul 1989.
După căderea regimului comunist, soarta stațiunii a intrat în derivă. Încercarea autorităților de a atrage un grup de investitori suedezi a eșuat, iar stațiunea Malnaș a fost complet abandonată.
Băile reci amenajate cu mai bine de două secole înainte de localnici, dar și micul muzeu Casa Satului au fost demolate, iar apa minerală din izvorul Maria a dispărut de pe piață.
În anul 2013, în urma unor investiții considerabile în reabilitarea izvorului și în renovarea fabricii de îmbuteliere, apa minerală a izvorului Maria a primit o nouă identitate: Malnaș Aqua Telluris – un produs terapeutic într-un ambalaj inovator din ceramică, menit să conserve proprietățile care i-au adus faima secole de-a rândul.
Vizitatorii pot admira la Malnaș impresionante monumente de cult: Biserica Catolică din secolul al XIX-lea, Biserica Ortodoxă Nașterea Maicii Domnului (în altar se află o icoană cu foiță de aur și argint reprezentând-o pe Maica Domnului îndurerată.
Icoana a fost adusă de la Muntele Athos de un creștin din Rusia, după ce a fost salvată de sub dărâmăturile unei mănăstiri bombardate) și Biserica Reformată.
Turiștii interesați de drumeții au posibilitatea de a alege mai multe trasee marcate pentru a ajunge în Munții Bodoc și Baraolt. În stațiune, se mai pot vizita izvoarele Mioara și Ileana și fostele băi terapeutice.
Malnaș, în limba maghiară - Málnás, în traducere - "Zmeuriș", este o comună din județul Covasna care include și satele: Malnaș-Băi și Valea Zălanului. Comuna se situează pe valea râului Olt și a pârâului Malnaș, la poalele Munților Bodoc.
La recensământul din anul 2011 comuna număra 1087 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 1202 locuitori), dintre care: romni – 5,88%, maghiari – 92,36% și restul – necunoscută sau altă etnie.
Componența confesională a comunei covăsnene Malnaș, astăzi se prezintă aproximativa astfel: ortodocși – 7,63%, romano catolici – 35,69%, reformați – 51,88%, unitarieni - 1,01%, martorii lui Iehova – 1,01% și restul – nedeclarată sau altă religie.
Printre atracțiile turistice ale comunei se numără ruinele cetăților Herecz și Mikó, construite în Evul Mediu. Acestea se situează la sud de satul Malnaș, spre localitatea Olteni, pe partea stângă a râului Olt, pe vârful Vártető.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/03/artstetten-austria.html
-->
Răspunsuri