Strada Galați este o veche și importantă stradă a orașului Brăila situată la ieșirea de nord a orașului, înspre Galați, de unde îi vine și numele.
În anul 1880, în zona muzeului actual, înainte de ridicarea Marelui Hotel Francez, pe strada Galați, se afla grădina Mihai Bravu, prevăzută cu o scenă, unde se prezentau spectacole de operetă și varietăți.
Pe scena grădinei au jucat neuitații artiști Iulian tatăl și Iulian fiul; cântărețul nemuritor I. D. Ionescu, Gherman Popescu, I. Dumitrescu, trupa de operete române a lui Alexandrescu și Bobescu; marele Millo, M. Pascali, Luchian Manolescu, Nottara etc. Mai târziu această grădină s-a transformat într-un mare salon de baluri.
Primul proprietar cunoscut al clădirii de pe locul ocupat astăzi de muzeu este Nicoletto Armelin. Clădirea se numea Cazinul lui Armelin / Casinul Armelino (cazin – local public, hotel si restaurant, n.n ), ce avea o sala mare de spectacole în care au jucat Costache Caragiale și Matei Millo.
În anul 1897, clăirea cunoaște lucrări de reparații și extindere devenind Marele Hotel Francez și Restaurant Francez, unde va concerta orchestra comunală sub bagheta lui Leopold Hans Kern. În anul 1945 clădirea a fost rechizitionata de sovietici, iar după plecarea lor (anul 1958) parterul va deveni sediul Muzeului Memorial Hristo Botev și de Istorie al orașului Brăila, extins în anul 1968 și la etaj.
În perimetrul Cazinului – la parter, în anul 1833, a luat naștere prima farmacie din Brăila, a lui C. Hepites, medicul Carantinei. În anul 1864, Sofocle Rasti Petsalis a obținut aprobarea de a deschide o noua farmacie, cu numele Union, pe strada Galati la nr. 4.
Alte foste clădiri( posibil și actuale dar cu late destinații) de pe Strada Galați au fost:
- Sindicatul cerealiștilor Braila – Sindicatul muncitorilor manuali de la elevatoarele din port
- Croitoria Mihail M. Negulescu. Aici se găseau întotdeauna cele mai fine stofe engleze și franceze, iar croiala era ireproșabiă , după ultimile jurnale.
- Cizmăria de lux “Constantin Vulpe”
- Societate caritabilă “Ajutorul”
- Prima lăptarie, plăcintarie și cofetărie de lux - Diamandi Constantin, ce a fost fondata în anul 1867. Diamandi era furnizorul Garnizoanei Brăila. Aici se găseau în permanență: placinte, burecuri, baclavale, trigoane, cataifuri, gogosi a la Constantinopol, iaurt de primă calitate zilnic proaspăt. Unitatea prelua și asigura cu operativitate comnezi și la domicliul.
- În strada Galați, după primul război mondila au: Frizeria lui Bogdanovici, magazinul Titania (becuri electrice), tipografia si legatoria de carti Minerva, foto francez a lui Gheorghiu și debitul special de tutun al lui Mihail Popescu. Între timp Tipografia Minerva a ajuns în posesia lui Moscu Haravon, iar după război la fiul său, Isac, care a desfășurat o bogată activitate între 1906 – 1937, fiind printre cele mai logevive tipografii din Braila. De-a lungul anilor aici au aparut aici Desrobirea, primul ziar muncitoresc, subintitulat organ socialist, sub redactia lui N.D. Cocea; ziarul Donau – Armee- Zeitung ( 21 aprilie – 22 iunie 1917) al ocupantilor germani, periodicele comunitatii evreilor; Buletinul Comunitatii Israelite din Braila, Israel si Scolarul evreu; gazeta L` Effort, a cercului Voltaire si Dandanaua, cea mai buna revista umoristica aparuta la Braila.
- În casa armatorului Moreno Solomon Klarsfeld (posesorul unui automobil Crysler)a funcționat o vreme Clubul Dinamo, în curtea căruia se juca volei, și mai apoi Secția de etnografie și artă populară a muzeului (1976 – 1984, până la mutarea în anul 1985 în Grădina Publică), demolată ulterior. Moștenitorii – doamna Sophie Moreno – revendică astăzi locul, deoarece numai locul a mai rămas, fiind ocupat fiind de o parcare.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2013/07/adlwang-austria.html
-->
Răspunsuri