Strada I.C.Brătianu, denumire actuală - Strada Dimitrie Pompeiu, este una din cele mai importante căi de circulaţie din Dorohoi. În vechime strada era plină de magazine, îngrijită şi foarte frecventată de localnici. Până în anul 1800 se chema „Uliţa Principală”. După anul 1836 a luat denumirea de „Uliţa dinspre Botoşani” şi ţinea de la intrarea în Dorohoi până la intersecţia cu strada Costică Stroici. În anul 1880, locuitorii o mai numeau “Uliţa Croitorilor”datorită numeroşilor meşteşugari care îşi aveau atelierele pe această cale de circulaţie. În anul 1896 a luat numele de Strada Naţională şi ţinea de la Podul Botoşanilor până la întretăierea cu strada Vasile Alecsandri. În anul 1910, primarul orașului Dorohoi, avocatul Gheorghe Marcu a propus în şedinţa de consiliu ca această arteră principală să poarte numele marelui om politic român Ion C. Brătianu. Propunerea a fost aprobată. Amintim că Ion C. Brătianu (1820-1891) a fost preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru de finanţe, ministru de interne, ministru de Război, iar din 1885 a fost membru de onoare al Academiei Române. De asemenea a fost senator de Dorohoi în câteva legislaturi (prima oară în 1874), calitate în care, alături de Gheorghe Ghe. Burghele, T.N.Pillat şi Mihail Kogălniceanu, a susţinut o serie de măsuri de dezvolatre a judeţului nostru printre care şi construirea liniilor ferate Dorohoi-Leorda (1885) şi Dorohoi-Iaşi (1888). Din anul 1939 strada I.C.Brătianu ţinea de la Podul Valter Mărăcineanu, sau de la Pârâul Dorohoiului ( Pârâul Morii cum se numeşte acum) până în strada Costică Stroici (azi str.C.Dobrogeanu-Gherea). Porţiunea care ducea de la colţ până la strada Buhai a luat numele de Carmen Sylva. Din anul 1948, noua putere a dat numele străzii de I.C.Frimu.(Observaţi că atât numele I.C.Brătianu cât şi I.C.Frimu au aceleaşi iniţiale pentru prenume, dar câtă deosebire de personalitate între ei !). După 1956 strada apare consemnată în documente cu numele de strada Trandafirilor, iar după 1989, această frumoasă arteră de circulaţie a primit numele marelui matematician Dimitrie Pompeiu (1873-1954). Este o frumoasă recunoaştere şi consideraţie a dorohoienilor pentru cel care a îmbunătăţit teoria funcţiilor analitice uniforme şi care în 1910 a devenit membru al Academiei Române, iar din 1931 a fost ales preşedintele Camerei Deputaţilor. În perioada interbelică, pe locul unde astăzi se află parcul cu bustul lui Ştefan cel Mare, erau numeroase case ce formau un cartier evreiesc, lipite una de alta, în stil vagon, din care prima cameră, în general, era magazin. Locuiau aici fraţii Sin Zinner, Iancu Iuftăr, Meier Blănaru ş.a. Pe partea opusă, existau printre altele locuinţele lui Haia Alterovici, Iosif Moscovici și Leibu Rapaport. Dintre magazine enumer: debitul de băuturi al lui Mauriciu Leibovici, librăria lui Iţic Rozenberg, magazinul de vopsele al lui Ştrul Şufăru, farmacia lui Hirsch Moscovici, farmacia lui Gheorghe Timuş. În ziua de 2 iulie 1941, pe această stradă au defilat ostaşii regimentului 29 infanterie din Dorohoi cu armele din dotare (puşti, mitraliere, tunuri de câmp) în drumul lor spre gară, spre a se îmbarca în trenul ce avea să-i ducă pe front, la luptele pentru eliberarea Bucovinei. Astăzi strada Dimitrie Pompeiu nu mai are strălucirea de altădată. Doar noile blocuri ANL, magazinele moderne, parcul în care tronează statuia marelui voevod Ştefan cel Mare şi Sfânt, falnicul bloc Turn, spaţiile floricole cu un aranjament artistic neasemuit încântă vizitatorii. Păcat de neputinţa organelor locale în faţa legilor de a nu putea rezolva situaţia ruinelor de pe această stradă care dau o notă negativă oraşului.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2013/03/lumea-bancnotelor-lumii-157.html
-->
Răspunsuri