Mai jos admiri câteva vechi cărți poștale dar și poze recente reprezentând Tribunalul din municipiul Râmnicu Vâlcea.
Instituţia s-a dezvoltat din judecătoria judeţului Vâlcea, înfiinţată prin Regulamentul organic din anul 1831, cu sediul în oraşul reşedinţă de judeţ (Râmnicu Vâlcea) care avea ca atribuţii de instanţă „la întîia cercetare” şi era subordonată direct Marii Logofeţii a Dreptăţii, ulterior Ministerul de Justiţie. În anul 1857, judecătoria şi-a schimbat numele în Tribunalul judeţului Vâlcea, instituţie a cărei organizare şi competenţă s-au lărgit permanent în virtutea unor legi ulterioare. Astfel, Legea de organizare judecătorească din anul 1865 a prevăzut ca instanţă judecătoria de plasă, tribunalul de judeţ, curţile cu juraţi în materie criminală, curţile de apel şi Curtea de Casaţie. Tribunalul Vâlcea avea potrivit acestei legi mai multe judecătorii de plasă în circumscripţie, şi era arondat în circumscripţia Curţii de Apel Craiova. Legea pentru autentificarea actelor din anul 1886 a stabilit atribuţii depline în probleme de notariat, iar prin legea din anul 1913 a luat fiinţă secţia a II-a a tribunalului. În urma apariţiei judecătoriilor de ocol în 1879 Tribunalul judeţului Vâlcea a devenit şi instanţă de apel pentru pricinile venite de la acestea.Codul de procedură criminală din 1864 a înfiinţat în fiecare judeţ câte o curte cu juri compusă dintr-un preşedinte şi doi asesori, judecători la tribunalul local. Legea de organizare judecătorească din anul 1924 a menţinut Tribunalul Vâlcea în circumscripţia Curţii de Apel Craiova, fiind compus din două secţii, civilă şi penală. Pe lângă fiecare secţie funcţiona un grefier și unul sau mai mulţi ajutori de grefier. Prin Legea de organizare judecătorească din 1938 nu s-au adus schimbări structurale organizării judecătoreşti, Tribunalul Vâlcea păstrându-şi organizarea anterioară. Prin Decretul-lege nr. 1318 din 21 aprilie 1945 au fost introduşi asesorii populari în completul de judecată.
Adoptarea Constituţiei din 14 aprilie 1948 a marcat schimbări importante în subordonarea instanţelor judecătoreşti puterii politice. Legea nr.5 din 19 iunie 1952 pentru organizare judecătorească a desfiinţat tribunalele de judeţ şi curţile de apel, înfiinţând tribunalele raionale, tribunalele regionale şi Tribunalul Suprem. Prin Legea nr.58 din 27 decembrie 1968 pentru organizarea judecătorească au fost înfiinţate tribunalele judeţene, iar tribunalele raionale au revenit la vechea denumire de judecătorii. Tribunalul Vâlcea a fost înfiinţat începând cu 1 ianuarie 1969, având o secţie mixtă, iar în circumscripţia teritorială judecătoriile Rm.Vâlcea şi Drăgăşani. Legea nr.92/1992 privind organizarea judecătorească a menţinut competenţa, tribunalul judecând şi apelurile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii. Din anul 1993 Tribunalul Vâlcea funcţionează în două secţii (civilă şi penală), iar începând cu 1996 se înfiinţează şi secţia comercială şi de contencios administrativ. Reînfiinţarea curţilor de apel în 1993 are ca urmare trecerea Tribunalului Vâlcea în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Piteşti, deşi din punct de vedere istoric şi geografic trebuia arondat Curţii de Apel Craiova. Această structură este prevăzută prin actuala lege de organizare judiciară nr.304/2004. În perioada 1969-2000 (noiembrie) Tribunalul a funcţionat în fosta clădire a Administraţiei financiare Rm.Vâlcea. Din noiembrie 2000 Tribunalul Vâlcea funcţionează în fostul Palat de Justiţie restituit Ministerului Justiţiei în anul 1998, restaurat. Palatul de Justiţie în care funcţionează Tribunalul Vâlcea, are sediul pe Scuarul Revoluţiei nr. 1 și este clasat ca monument istoric și de arhitectură. Construcţia a fost edificată între anii 1898-1900, pe terenul proprietatea judeţului, aşa cum rezultă din „Situaţia Judeţului Vâlcea” din anul 1898, prezentată de prefectul Al. Crăsnaru, în faţa Consiliului General, în care apare următoarea informaţie: „Casele cu săliştea lor numite Munteanu. Pe această sălişte este a se construi Palatul Justiţiei, în care scop judeţul a cumpărat şi săliştea vecină a decedatului Băbeanu”. Anterior, potrivit informaţiei din dosarul nr. 128/1879 din arhiva Prefecturii Judeţului Vâlcea, fuseseră cumpărate de către judeţ casele domnului Petre Munteanu, de la doamna Masinca Munteanu , la 17 iulie 1879, cu suma de 25000 de lei. Lucrările de construcţie au început la data de 27 februarie 1898, dirigintele lucrărilor fiind inginerul-şef Panait, iar antreprenor de lucrări Ioniţă Năstăsescu. La data de 15 martie 1900, aceste lucrări au fost încheiate, iar pe 1 septembrie 1900, ora 10,00, a avut loc festivitatea de inaugurare a Palatului Justiţiei, în faţa oficialităţilor locale. Potrivit unei informaţii din „Expunerea situaţiunei Judeţului Vâlcea”, Sesiunea 1900 şi prezentată de prefectul C. N. Herescu, pagina 14 : „ Palatul de Justiţie s-a construit de judeţ şi care s-a inaugurat la 1 septembrie a.c., a costat suma de lei 229145 bani 02”. În acest edificiu, şi-a desfăşurat activitatea tribunalul până în anul 1955, când imobilul a primit alte destinaţi, în local funcţionând Casa de Cultură Rm.Vâlcea şi Biblioteca Judeţeană. Prin Decizia 121 din 23 februarie 1980, se transmite localul Casei de Cultură şi Bibliotecii Judeţene Rm.Vâlcea şi terenul aferent, în administrarea directă a Ministerului Apărătorii Naţionale, aici desfăşurându-şi activitatea Casa Armatei. Prin Sentinţa civilă nr. 2527 din 26 martie 1997, pronunţată de Judecătoria Rm.Vâlcea în dosarul nr. 2197/1997, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 772/R din 5 mai 1997, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. 1091/1997, s-a dispus evacuarea Garnizoanei Vâlcea - U.M. 01744 din imobil, dată de la care clădirea a revenit în proprietatea Ministerului Justiţiei, aici funcţionând Tribunalul Vâlcea.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2013/03/lumea-bancnotelor-lumii-153.html
-->
Răspunsuri