Banca Chrissoveloni din București este un monument istoric situat pe Strada Lipscani, la nr.16, lângă fosta Bancă Generală Romană, aflat acum în patrimoniul BNR. Clădirea fostei bănci Chrissoveloni a fost construită în perioada 1923-1929 după proiectul arhitectului George Matei Cantacuzino. Un al doilea corp de clădire a fost ridicat pe strada Stavropoleos nr. 7 după planurile arhitectului August Schmiedigen. Astfel, clădirea a fost concepută cu 2 intrări, cea din str. Lipscani fiind destinată clienților băncii, iar cea de pe str. Stravopoleos, era destinată angajaților. Între cele două există o diferență de nivel cea din str. Stravopoleos fiind mai înaltă. Nicolae Chrissoveloni (bancher grec) a vrut să facă cea mai modernă clădire de bancă din acea perioadă și a reușit să o facă foarte modernă, dar, în același timp, a vrut să fie și foarte frumoasă și, pentru asta, a modificat de multe ori proiectul de arhitectură și a intervenit chiar și în timpul lucrărilor de constructie.
A realizat o Sala Florentină superbă, o Sala Bizantina foarte frumoasa și un apartament pentru el. În anul 1929, imediat după finalizarea construcției, la Paris a fost publicat un album cu 64 de planșe, intitulat „Palais de la Banque Chrissoveloni, Bucarest, G.M. Cantacuzene”, în care arhitectul George Matei Cantacuzino afirmă că a conceput un palat a cărui funcție, în viziunea sa, era una strict utilitară. Două poze alb negru din acest album sun postate și în acest articol (bucătăria și intrarea în Sala de Consiliu). La subsolul pe 2 niveluri se aflau seifurile băncii, la parter ghișeele de relații cu publicul și birourile funcționarilor, la etajul 1 birourile directorilor de rang mai mic, la etajul 2 era biroul lui Chrissoveloni și alte săli de întâlniri iar la ultimile etaje au fost construite o cantină, dotată cu bucătărie, cămară proprie și sală de mese, o sală de sport cu vestiare, o frizerie, etc.
Palatul Chrissoveloni a fost cumpărat de Banca Națională a României în momentul când Banca Chrissoveloni era în prag de faliment (anul 1933) și activitățile i-au fost mutate, până în 1948, în Palatul Suțu, azi Muzeul Municipiului București. După anul 1990, palatul a fost restaurat sub coordonarea arhitecților Gabriel Tureanu, Constantin Rulea, Aurel Ioncică și Eliodor Popa. Acest edificiu, care si-a păstrat de-a lungul deceniilor întreaga valoare funcțională și artistică, este, în prezent, sediul compartimentului de Supraveghere bancară al Băncii Naționale, precum și al Sucursalei municipiului București a BNR.
Banca Chrissoveloni şi-a stabilit iniţial sediul în Galaţi ca o sucursală a unei întreprinderi cu acelaşi nume din Constantinopol. După Războiul de Independenţă şi proclamarea regatului în 1881, s-a mutat la Bucureşti, fiind condusă de Nicolae Chrissoveloni fondatoul băncii. La data de 3 iunie 1920 s-a transformat în societate anonimă română pe acţiuni cu denumirea Banca Chrissoveloni S.A.R.. Aceasta a fost titulatura sub care a funcţionat până la lichidarea sa în 1950. Printre membrii Consiliului de Administraţie al băncii au fost: principii D. Ghica şi D. Şutzu, Gr. Gh. Duca, Grigore Cafencu, N. G. Caramfil etc. Prin Legea naționalizării din anul 1948 banca a fost desființată și până în anul 1950 lichidată comlet.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/01/monede-euro-de-colectie-belgia-10.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri