Banca de Scont este o clădire-monument istoric reprezentativ a municipiului Timișoara, situată pe Strada Gheorghe Lazăr, la nr.1. Clădirea mai este cunoscută și prin denumirile: Casa de economii sau Casa Steiner Miksa. Miksa (Max) Steiner, proprietarul clădirii, a fost fabricant de leşie (soluţie folosită la spălatul rufelor) şi acţionar fondator al Băncii de Scont. Clădirea a fost construită cu destinaţia de a fi închiriată, proprietarul nelocuind aici. Astfel, parterul găzduia sediul central al Băncii de Scont, iar printre chiriaşii apartamentelor de la etaje se găseau doar persoane înstărite, avocaţi, directori şi angrosişti, din cauza preţului ridicat al chiriilor. Autorizația de construire a clădirii s-a dat în data de 5 martie 1906, pe numele constructorului Gemeinhardt.
Clădirea reflectă stilul anilor 1900, curentul Art Nouveau, cu motive ale folclorului maghiar. Edificiul din Piața Unirii a fost construit între anii 1906 - 1908, după planurile arhitecților Marcel Komor și Dezső Jakab, elevi ai arhitectului Ödön Lechner. Clădirea a fost apreciată de-a lungul istoriei ca „o bijuterie de eleganță a Timişoarei”,fiind considerată „cea mai elegantă clădire din oraş”. Numeroşi specialişti afirmă că există o clară influenţă Gaudiană. Această influenţă este uşor de remarcat, şi chiar dacă nu este restaurată, clădirea atrage atenţia multor turişti care vin să viziteze oraşul cu cele mai multe clădiri istorice din România.
Palatul cu trei nivele are o construcție asimetrică, cu ferestrele și frontoane ornate cu ceramică colorată. În folosirea elementelor curbate, arcuite și a ceramicii colorate mulți specialiști văd o clară influență Gaudiana. Formele rotunjite ies în evidență deasupra parterului. Fațadele pe înălțimea celor două etaje sunt marcate de zone care ies în afară, cea mai lungă se află în colț și seamănă cu un turn. Fațada scurtă are și un balcon, ce întăreste asimetria construcției. Clădirea se remarcă atât prin formele ei curbate, fluide, asimertice, cât şi prin limbajul plastic expresionist şi abstract al faţadelor.
Ne atrag atenţia, de asemenea, ferestrele largi, în arc de cerc, cu grilaj de fier forjat, coloanele false, balcoanele curbe din zidărie, terminate în partea de sus cu un fronton din semicercuri şi un relief de faianţă colorată care încadrează stupul de albine. Acesta se regăseşte şi pe poarta de intrare cu uşi metalice de pe strada Vasile Alecsandri, cea de-a doua poartă, din strada Gheorghe Lazăr, fiind destinată locatarilor. Motivul stupului de albine este caracteristic clădirilor de bănci din acea perioadă simbolizînd bogăția.
Astăzi spațiile de la parter sunt folosite pentru magazine și sedii firme iar în celele de la etaj sunt locuințe. Pe amplasament se afla o clădire cu parter şi etaj, construită în stil baroc, care aparţinea maistrului constructor şi membru în „magistratul urban” (consiliul primăriei Comunităţii Germane) Wenzl Lechner.
Consideratii arhitectonice:
- stilul arhitectural este cel al anilor 1900, curentul szeceszió, avându-i arhitecţi pe Márcel Komor şi Desző Jakab – în maniera celebrului maestru budapestan al stilului szeceszió Ődőn Lechner
- remarcabilă este plastica faţadei, caracterizate de formele unduite, corespunzând fazei ultime, cele mai evoluate, a curentului szeceszió. Arhitecţi au fost Márcel Komor şi Desző Jakab – în maniera celebrului maestru budapestan al stilului szeceszió Ődőn Lechner.
- limbajul plastic este expresionist, abstract. Nu se mai utilizează elemente ale ordinelor clasice. Din păcate, unele detalii de feronerie şi de zidărie s-au pierdut definitiv.
- foarte expresive sunt ornamentele din ceramică smălţuită colorată de Zsolnay (atât pe frontul semicircular cu lobi discreţi cât şi numeroasele piese mici în formă de flori şi inimioare), care amintesc de stilul arhitecului catalan Antoni Gaudi, deşi arhitecţii sus-menţionaţi afirmau că s-ar fi inspirat „din folclorul maghiar”
- motivul stupului de albine (tipic băncilor în perioada Seccesion) apare evident pe frontul din ceramică smălţuită, dar şi înglobat în portalul clădirii, deasupra intrării principale dinspre str. Vasile Alecsandri
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/01/istoria-jocurilor-olimpice-3.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri