Biserica Franciscană din municipiul Sibiu este o biserică romano-catolică, situată pe strada Șelarilor (mai demult strada Franciscană) la nr. 12-14. La începutul secolului al XV-lea biserica a fost parte parte a unei mănăstiri a călugărițelor clarise, ramura feminină a Ordinului Frașilor Minori (Franciscani). În urma reformei mănăstirea a fost desființată, iar biserica a fost mult timp folosită ca depozit de cereale, fapt ce a condus la deteriorarea continuă a edificiului. După intrarea Transilvaniei în componența Imperiului Habbsurgic, contele general-comandant, Ștefan Steinville a obținut, în anul 1716, de la reprezentanții oficiali ai orașului, permisiunea instalării călugărilor franciscani în orașul Sibiu. Călugării s-au stabilit în vechile așezăminte (mănăstire și biserică) ale Clariselor. În perioada interbelică lăcașul a fost folosit și ca biserică parohială de către Parohia Română Unită Sibiu II. În anul 1949, după instaurarea regimului comunist, mănăstirea a fost desființată, iar călugării au fost internați în lagăr. Biserica a fost construită în stil gotic, ulterior a fost transformată în stil baro0c. În biserică se păstrează o statuie a Madonei în stil gotic, foarte valoroasă, iar în cripta bisericii sunt mai multe pietre funerare, printre care și a guvernatorului Transilvaniei, decedat în anul 1756.În interiorul bisericii se află monumentul funerar al generalului Damian Hugo von Virmond (1666-1722), comandant militar al Transilvaniei și ambasador la Consantinopol. În cripta bisericii se află mormântul guvernatorului Ioan Haler și al soției acestuia.La 28 decembrie 1776 se prăbuşeşte paravanul gotic al corului omorând pe Toma Kielbach şi rănind mai mulţi călugări. Cu sprijinul Împărătesei Maria Tereza biserica este renovată şi transformată într-o biserică în stil baroc de tip sală, boltită semicircular cu o tribună deasupra laturii nordice. Doar apsiul octoedric, ferestrele mari şi stâlpii amintesc de perioada gotică.
Deasupra arcului de triumf este reprezentată scena Sf. Francisc chemând păsările, o pictură eclectică realizată de Herceg Francis, cel care a pictat biserica pentru prima dată în 1933, cu motto-ul “ISTENEM ES MINDENEM" (Dumnezeul meu Este Totul pentru mine). Altarul principal cu statuile Sf. Petru şi Pavel, a fost adus din Viena de generalul Steinville. Pictura din altar reprezintă pe Sf. Francisc de Assisi, patronul bisericii, primind stigmatele de la Isus Hristos. Pictură este de dată recentă şi a fost realizată de Ambrus Tiburtia. De o parte şi alta a altarului principal se găsesc alte două altare în acelaşi stil baroc. În altarul din stânga se găseşte o pictură mare în ulei pe pânză reprezentând pe Sf. Ana prezentând-o în Templul din Ierusalim pe fica ei, Fecioara Maria. La altarul din dreapta este o pictură în ulei pe pânză reprezentând pe Sf. Grigore, episcop armean.În nava bisericii, în stânga se află un altar din piatră reprezentând o grotă cu statuia Fecioarei Maria de Lourdes. La dreapta se vede statuia Sf. Anton de Padova. În interior mai reţine atenţia, în nordul corului, monumentul funerar al generalului conte Damian Hugo von Virmond (1666-1722), comandant militar al Transilvaniei, realizat din piatră. Partea centrală constă dintr-o inscripţie comemorativă, iar cea inferioară, un sarcofag, este decorată cu alegoria Victoriei. În biserică se află un cenotaf dedicat baronesei Adriana Andlern, născută Engelshoffer (decedată în 1700). Din inventarul bisericii mai reţinem existenţa unei Madone cu pruncul, sculptură gotică (sec. XV) în lemn policrom realizată de o călugăriţă. În criptă (care nu este deschisă publicului) se află mai multe pietre funerare, dintre care menţionăm pe cea a lui Iohann Haller, guvernator al Transilvaniei (decedat 1786), şi a soţiei sale Sophia Daniel de Vargyas care sunt decorate cu blazoanele acolate ale defuncţilor, a generalilor Steinville, Viard, Virmond, Antonius Gyulai şi Ensemberg, a mai multor oameni de vază şi a 70 de călugări franciscani. Acoperişul turnului a fost restaurat în 1959; Biserica a fost restaurată în 1893, 1933 şi ultima oară în anul 1972. Alipită bisericii este clădirea care adăpostea fosta mănăstire.Turnul bisericii măsoară aproximativ 21,40 mtrei , iar dimensiunile exterioare sunt de aproximativ 36 metri lungime şi 16, 5 metri lăţime. În anul 2011 biserica a fost folosită ca loc de filmare pentru filmul "Ghost Rider" cu Nicolas Cage. Astăzi aceasta este administrată de către Biserica Romano-catolică din Sibiu: ocazional se organizează slujbe religioase, biserica fiind vizitată doar la solicitare.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/12/roma-italia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri