Biserica greco-catolică din municipiul Lugoj, județul Timiș, denumire oficială actuală - Catedrala „Coborârea Sfântului Spirit” este un semeț lăcaș de cult greco-catolic ce servește drept catedrală a Eparhiei de Lugoj. Edificiul a fost construit între anii 1843 – 1854 în stil neoclasic, baroc, romantic, după planurile arhitectului L. Oettinger.
Catedrala a fost ocupată în mod abuziv de Biserica Ortodoxă Română în perioada 1948-1990 și retrocedată Eparhiei de Lugoj la 21 ianuarie 1990, prin bunăvoința mitropolitului ortodox Nicolae Corneanu, fiind prima catedrală episcopală greco-catolică retrocedată în România. Din păcate, catedrala a suferit degradări, deoarece terenul pe care s-a zidit este mlăștinos. În anul 1912, datorită inundațiilor puternice, apa a ajuns în interiorul bisericii până la înălțimea de un metru.
Pictura inițială a fost realizată în anul 1868 de pictorul Moritz Breyer, iar între anii 1929 – 1934 a fost restaurată de Virgil Simionescu, pictor care s-a specializat în Germania, la München, unde a făcut serioase studii pregătitoare în vederea pictării catedralei și extinsă după planurile și pe cheltuiala episcopului Alexandru Nicolescu. Inaugurarea picturii refăcute a avut loc în ziua de 7 octombri 1934, în prezența regelui Carol al II-lea și a membrilor guvernului.
Pictura s-a realizat în tehnică tempera, de caseină, după rețetele și culorile, respectiv materialele date de o fabrică de profil din Düsseldorf (Germania). Aceasta a recomandat grundul cu ulei - cretă de munte-alaun dar spre sfârșitul lucrării s-a constatat că rețeta nu era cea mai bună, însă era prea târziu! Lucrările s-a executat între anii 1928-1932.
Realizarea artistică este în stil neo-bizantin. La terminarea lucrărilor, cu ocazia sfințirii, pictura catedralei Lugojului era considerată de specialiști drept cea mai frumoasă realizare de profil din sud-estul Europei. Fiind cunoscută eroarea tehnică a construcției, se iau măsuri de protejare, prin aerisire, ventilare, de evitare a fumului de la lumânări, etc., protecție care s-a făcut până prin 1950, iar de atunci degradarea a fost din ce în ce mai avansată. Degradarea picturii s-a accelerat.
Din cauza umidității, a condensului, lipsei încălzirii pe timpul iernii, lipsei ventilației, a cleiului din grund s-a ajuns la exfolierea peliculelor cu culoare, în special pe părțile laterale, la cor și, parțial, în altar. La îndemnul Î.P.S.S. Arhiepiscop Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, se fac pregătiri pentru restaurarea picturii. Cel care se ocupă de restaurare este prof. Victor Jurca - pictor monumental. După restituirea catedralei la 21 ianuarie 1990, încep lucrările de restaurare: reparații la acoperiș, la turn și la pereții exteriori.
În interior se introduce instalația de încălzire centrală și se mobilează cu bănci. Aceste lucrări s-au executat sub îndrumarea Î.P.S.S. Ioan Ploscaru, în perioada 1990-1994. În anul 1995 s-au efectuat lucrări de reparații, înnoiri și de modernizare a sacristiei. Începând din 1998, cei care corectează și recondiționează monumentala operă de artă a marelui artist prof. Virgil Simonescu sunt marii artiști pictori restauratori Ludovic Miltaller senior și Ludovic Miltaller junior, din Arad.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/01/istoria-jocurilor-olimpice-3.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri