Castelul Csekonics din orașul Jimbolia, județul Timiș, a fost o mândrețe de castel, dacă nu, poate cel mai frumos castel din întreg Banatul. Familia Csekonics a fost una dintre cele mai bogate şi influente familii de nobili din Ungaria, care a lăsat o puternică amprentă în dezvoltarea viitoară a localităţii Jimbolia.
Proprietarul terenului pe care s-a construit castelul a fost generalul maghiar Csekonics Jozsef, care s-a născut în anul 1757 la Koszeg, un orășel în vestul Ungariei și a decedat în anul 1824. În anul 1790 el a cumpărat domeniul de la Jimbolia.
Fiul său, contele János Csekonics (1809-1880), avea să moştenească totul. A fost membru al Camerei Magnaţilor a Ungariei și din anul 1879 a fost numit consilier aulic. El este cel care va construi castelul ce face obiectul acestei prezentări de carte poștală, dar şi clădirea actualei primării din Jimbolia (Castelul Vechi), care a suferit deja modificări nefericite. Lui i se datorează ți realizarea liniei ferate între Szeged –Jimbolia - Timişoara.
Palatul familiei nobiliare Cskenovics a fost construit între anii 1869-1870, după planurile arhitectului budapestan Ybl Miklós (nimeni altul decât proiectantul Operei din Budapesta), în stil istoricizant, imitând stilul reşedinţelor de la ţară ale aristocraţiei engleze. Cele o sută de încăperi ale castelului adăposteau mobilă scumpă, tablouri, goblenuri şi alte opere de artă. Unică în felul ei era şi biblioteca dispunând de 8000 de volume, printre care ediţii vechi şi rare.
Istoricul Borovszky Samu (1860-1912), scria, în 1911 despre interioarele castelului: „Sălile castelului sunt pline de mobile valoroase, antice, picturi şi alte obiecte de artă. Aici se găsesc circa 6000 volume de cărţi valoroase, care au fost cumpărate la începutul veacului trecut. Mai departe în sufragerie, se găsesc două goblenuri originale de mare valoare. În salon se află un dulap împodobit cu juvele valoroase din lemn exotic, mai multe vase japoneze, dulapuri ornamentale antice, câteva ceasuri valoroase din porţelan de meissen, oglinzi veneţiene şi mai multe porţelanuri de Sevres. Pe coridoare sunt circa 1000 de trofee de cocoşi de rasă, pe celalalt coridor se află peste 1000 de trofee, proprietatea fiilor contelui. În camera de conversaţie şi joc se găsesc bronzuri, vase arăbeşti...”.
Moştenitorul lui Janos Csekoniks a fost Endre Csekoniks (1846-1929), care a avut funcții importante în Ungaria (parlamentar, judecător şi consilier aulic) Tot el a deținut timp de două decenii și funcția de Preşedinte al Societăţii de Cruce Roşie din ţările coroanei Sfântului Ştefan, timp de peste două decenii (1891-1923).
Familia Csekonics a construit în 1909 uzina electrică ce alimenta cu curent toată regiunea (pusă în funcţiune de Siemens Schuckert din Budapesta). A construit deasemeni drumuri (printre care şi drumul care leagă Timişoara de Jimbolia sau Jimbolia de Becicherecul Mare). Tot el a realizat reţeaua de telefonie în Jimbolia (în 1910), oferind localnicilor 7000 de locuri de muncă. La începutul anului 1911, domeniul Csekonics număra 17914 capete de animale (593 cai, 4157 bovine, 6972 ovine şi 2322 porcine). După destrămarea imperiului Austro-Ungar, Jimbolia trece în administrarea Serbiei, iar familia Csekonics rămâne fără cea mai mare parte din avere, confiscată de autorităţiele sârbeşti. Mai apoi, după ce Jimbolia este alipită României, în 1924, în urma unor schimburi de terenuri între cele două state, Csekonics recuperează doar 20 la sută din domeniul familiei.
Frumosul castel a fost dărâmat în anul 1937, datorită problemelor financiare ale familiei Csekonics. "În ziarul Hatzfelder Zeitung din 8 decembrie 1935 se putea citi următorul anunţ: . Nereuşind să găsească un cumpărător, familia nobiliară Csekonics a hotărât în 1937 demolarea castelului”. Prin vânzarea materialelor de construcţie, spera să recupereze o sumă de bani considerabilă, care reprezenta însă doar o parte infimă a valorii pe care o avea castelul. Astfel s-a distrus edificiul cel mai valoros al Jimboliei. În amintirea contelui Csekonocs, din anul 1997, o stradă din Jimbolia îi poartă numele.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/01/istoria-jocurilor-olimpice-3.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri