Căpușu Mare (în limba maghiară - Magyarkapus, în germană -Grossthoren) este o comună din județul Cluj, care include și satele: Agârbiciu, Bălcești, Căpușu Mic, Dângău Mare, Dângău Mic, Dumbrava, Păniceni și Straja, din punct de vedere etnografic fâcând parte din Țara Călatei. Comuna este situată la poalele de nord-est ale Munților Gilău, pe râul Căpuș, în partea de vest a județului Cluj, la egală departare de Cluj Napoca și de Huedin – 25 kilometri. La recensământul din anul 2011 comuna număra 3295 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 3691 locuitori), dintre care: români – 55,23%, maghiari – 37,26%, romi – 5,64% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei clujene Căpușu Mare astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 57,78%, reformați – 33,26%,, baptiști – 3,97% și restul – nedeclarată sau altă religie. Prima menționare documentară a satului Căpușu Mare este din anul 1282.
Principalele atracții turistice ale comunei sunt:
- Biserica ortodoxă de lemn “Sf.Treime” din Agârbiciu (sec. XVI, pictura din 1801-1818).
- Biserica ortodxă de lemn “Gheorghe” din Dângău Mare (sec. XVII).
- Biserica ortodoxă de lemn “Pogorârea Sfântului Duh” din Dângău Mic (sec. XVII).
- Biserica ortodoxă de lemn “Sf.Arhangheli Mihai și Gavriil” din Păniceni (1730).
- Biserica ortodoxă de lemn “Adormirea Maicii Domnului” din Bălcești (sec. XVIII).
- Cheile Păniceni
- Valea Căpușului (zonă peisagistică protejată).
- Biserica Reformată-Calvină din Căpușu Mare (sec. XIII−XIV) – monument istoric. Biserica a fost construită în secolul al XVII-lea, apoi între 1742 - 1759 a fost restaurată. În acea perioadă a fost realizat și tavanul de lemn casetat și mobilierul bisericesc. În timpul restaurării complete a bisericii din anul 2006 statul maghiar a sprijinit restaurarea celor 24 de casete ale tavanului de lemn cu un milion și jumătate de forinți. Lucrarea a fost realizată de pictorul restaurator Ferenc Mihály. Ferestrele sudice și portalul vestic (cu decorațiuni florale) au păstrat stilul original romanic.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2014/12/antiesenhofen-austria.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri