Frumoasa (în limba maghiară Szépviz sau Csikszepviz) este o comună din județul Harghita, din compunerea sa făcând parte și satele: Bârzava, Făgețel și Nicolești.
La recensământul din anul 2011 comuna număra 3682 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2002 – 3652 locuitori) dintre care: români – 2,33%, maghiari – 94,13%, romi – 1,71% și restul – necunoscută sau altă etnie.
Componența confesională a comunei harghitene Frumoasa astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 2,14%, romano catolici – 93,94% și restul – nedeclarată sau altă religie.Comuna Frumoasa este localizată în partea de nord-est a depresiunii Ciucului, în zona denumită Ciucul de Sus, de-a lungul șoselei 12A, în valea râului omonim.
Se numără printre cele mai importante localități ale regiunii Ciucului. Pe cursul mijlociu al râului Frumoasa a fost construit un baraj, lacul artificial fiind alimentat de cursurile de apă Pálos-pataka și Szalonka-pataka. Prima menționare documentară a satului datează din secolul al XVI-lea sub forma Zepwyz, având 53 de porți. În perioada medievală, Frumoasa era ultima așezare locuită din zona Ciucului aflată de-a lungul drumului către Moldova.
Armenii s-au stabilit în Frumoasa cu acordul principelui Mihai Apafi în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, având un rol important în impulsionarea comerțului regional. Există informații despre două mari valuri de colonizare în urma cărora armenii veniți din Moldova s-au stabilit la Frumoasa: primul în 1654, al doilea în 1672.
Între secolele al XVIII-lea – al XIX-lea, Frumoasa a ajuns una dintre cele mai importante centre comerciale cu drept de târg din zona Ciucului. Satul a fost renumit și pentru creșterea animalelor și pentru activitățile meșteșugărești.
Printre mărfurile căutate se numărau lâna și țesăturile de lână, precum și obiectele din lemn. Au funcționat aici o fabrică de produs țigle, precum și o cărămidărie.
Dintre atracțiile turistice ale comunei menționez:
- Biserica romano-catolică sfințită între 1879-1891,
- Clopotnița de lemn,
- Capela romano-catolică construită înainte de atacul tătar din 1694
- Biserica catolică armenească fortificată și împrejmuită cu zid, ridicată în 1781
- Izvoarele de apă minerală din jurul localității („băile armenilor“).
Cea mai răspândită legendă locală explică originea numelui satului. „Pe Muntele Mic al Păgânului a fost odată o stâncă, de unde regele Sf. Ladislau obișnuia să coboare călare. Fiind odată în trecere, și-a îndemnat calul astfel: Bea, căluțule, din această apă frumoasă! Așa a rămas și numele satului Frumoasa. Pe piatra de unde a pornit, se vede și azi urma copitei calului regelui.” Capela Sf. Ladislau din Frumoasa a început să fie cercetată în urmă cu 10 ani. Pe amplasamentul capelei vechi a fost construită o clopotniță nouă.
În cinstea regelui Sf. Ladislau a mai fost construită o movilă, ridicată din pământ adus din diferite localități din Transilvania și Slovacia, alături de care a fost amplasată și o statuie a regelui cavaler.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/01/tableta-cu-stiri-neconventionale-70.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri