Pojorâta, în limba germană – Pozoritta, este o comună din județul Suceava care include și satul Valea Putnei. Comuna se află situată în vestul județului Suceava, la poalele Masivului Giumalău (1857 m), în văile râurilor Moldova și Putna. În aval de comuna Pojorâta, Valea Moldovei se îngustează brusc în gresiile și conglomeratele de Muncel, luând aspect tipic de chei, „Cheile Pojorîtei", care sunt flancate de dealurile Muncel la nord și Măgura cu Piatra Stejarului la est.
În peretele stâncos și abrupt al Măgurii se găsește rezervația geologică cunoscută sub numele de „Stratele de Pojorâta". La recensământul din anul 2011 comuna număra 2908 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 3109 locuitori), dintre care: români – 97,35% și restul – necunoscută sa altă etnie. Componența confesională a comunei sucevene Pojorâta astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 96,62% și restul – nedeclarată sau altă religie.
Pe raza comunei Pojorâta sau în apropiere se găsesc următoarele rezervații naturale:
- Stâncile „Pietrele Doamnei” (“turnurile gotice”) - simbol al Rarăului, fără egal în toţi Carpaţii Româneşti, sunt aflate la altitudineade 1634 m, declarate monumente ale naturii în anul 1955. Reprezintă, de fapt, o rezervaţie complex, în care sunt protejate prin lege rocile, fosilele, formele de relief, dar şi elementele floristice ca floareade colt, arginţica, papucul doamnei, bulbucii şi altele.
- Codrul Secular Giumalăueste o rezervaţie forestieră dominată de molid, cu exemplare în vârstă de până la 130 de ani, iar stratul ierbaceu este dominat de afin şi merişor, poienile sunt acoperite cu un covor floral alcătuit din degetăruţ, clopoţei, creţişoare, cinci degete, etc. Rezervația este situată la altitudinea de 1230 – 1680 metri pe pante de 15 – 25 grade, fiind marcată la linia superioară în goluri de munte prin vârfurile Sapele(1.427 m), Ciungi (1.521 m), Stegele (1.630 m) și Giumalău (1.857 m), cel mai înalt vârf din județul Suceava.
- Muncelul Pojorâtadin satul Pojorîta.
- Rezervaţia forestieră Codrul Secular Slătioarase află pe versantul estic al masivului Rarău şi este etajată între 800 m (localitatea Slătioara) şi 1320 m altitudine.
- Rezervaţia Stratele cu Aptychuseste situată pe Valea Moldovei, pe versantul de pe partea dreaptă a văii, la 2 km aval de comuna Pojorîta, în apropiere de gara feroviară Sadova. Suprafaţa este de aproximativ 1 hectar. Scopul pentru care a fost înfiinţată rezervaţia este de a menţine şi de a păstra cele mai vechi sedimente cunoscute sub denumirile de “Stratele Pojorîta” sau “Stratele cu Aptychus”. Clipele triasice sunt formaţiuni geologice foarte vechi şi importante prin diferitele specii de peşti, scoici şi amoniţi de origine marină încrustaţi înstâncile rămase ca martori ai unor mişcări tectonice şi ai vieţii din oceanele calde de altădata.
- Rezervaţia “Clipa de calcare triasice Pârâul Cailor”se găseşte pe raza comunei Fundu Moldovei, pârâul Cailor, afluent de stânga al Moldovei, pe un drum de exploatare.
- Rezervaţia avifaunistică Obcina Feredeului, este cea mai mare arie protejată din judeţul Suceava şi se suprapune peste localităţile: Sadova, Câmpulung Moldovenesc, Pojorîta, Breaza, Moldoviţa, Vama, Vatra Moldoviţei, Ulma, Moldova Suliţa, Izvoarele Sucevei, Fundu Moldovei, Frumosu, Brodina,fiind construită pentru conservarea habitatelor unor păsări cum ar fi: viesparul, lerunca, cucuveaua încălţată sau minuniţa, huhurezul mare, cucuveauapitică sau ciuvica, ciocănitoarea de munte, ciocănitoarea cu spate alb, ciocănitoarea neagră, muscarul mic, cârsteiul de câmp, muscarul gulerat.
Mănăstirile din această regiune sunt fără îndoială unele din cele mai frumoase şi totodată vestite aşezăminte de cult din lume. Păstrate şi restauratecu grijă de istorici şi artişti, aceste adevărate vestigii, în ciuda nenumăratelor cotropiri şi distrugeri, sunt până astăzi locuri de reculegere şimeditaţie. Frumuseţea lor este unică din punct de vedere arhitectonic şi a materialelor folosite, unele din ele fiind adevărate minuni ale ingeniozităţiişi simţului artistic.
- Localitatea Pojorîta se mândreşte cu un edificiu bisericesc unic, Biserica Ortodoxă Sf. Nicolaecu şapte turnuri ce a fost ridicată înanul 1901, fiind unicată arhitectonic în cadrul bisericilor săteşti din Bucovina. Deşi nu este înscrisă în Lista monumentelor din judeţul Suceava, reprezintă o raritate în România şi în Europa, datorită celor 7 turnuri (există doar 4 astfel de biserici în Europa).
- Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“ este a doua biserică ortodoxă din comuna Pojorîta. Potrivit tradiţiei locului, hramul bisericii sesărbătoreşte, de câţiva ani încoace, în duminica după Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Pr. paroh Dumitru Beşliu este fiu al satului şi slujeşteîn localitatea natală din anul 1998. La arhitectura ansamblului parohial se observă contribuţia goticului, într-o interpretare locală, iese în evidenţăclopotniţa cu boderia în piatră, caracteritică stilului gotic.Parohia Pojorâta II a început ridicarea clopotniţei şi a unui centru social filantropic,cu spaţii bine delimitate ca utilizare şi dotare.
- Mănăstirea Sfântul Ioan Iacob Corlăţeni se află în localitatea Pojorîta, din judeţul Suceava. Din localitatea Câmpulung Moldovenesc semerge spre Vatra Dornei, iar în localitatea Pojorîta se coteşte la stânga şi se merge până la mănăstire. Este o mănăstire cu obşte de monahi. Vecheabiserică este închinată Sfântului Ioan Iacob de la Neamţ (5 august), iar noua biserică este închinată Sfintei Treimi (a doua zi după Rusalii). În bisericamănăstirii se află părticele din cinstitele Moaşte ale următorilor sfinţi: Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ, Sfântul Cuvios Gheorghe Hozevitul, SfinţiiMucenici Prov, Tarah şi Andronic, Sfântul Mare Mucenic Procopie şi Sfinţii Mucenici ucişi în pustiul Hozeva. În biserică se află şi o icoană făcătoarede minuni cu Sfânta Ana, mama Maicii Domnului.
- Biserica Evanghelică, construită în anii 1909-1910,
- Biserica romano-catolică, zidită în anul 1805,
- Casa de Rugăciune a comunităţii creştine baptiste, dată în folosinţă în septembrie 1998.
- În anul 2002, în parohiaValea Putnei a început construcţia Bisericii "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril".
- Un an mai târziu, cu binecuvântarea ÎnaltpreasfinţituluiPimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, au debutat lucrările la Centrul filantropic "Sfântul Vasile cel Mare", care a fost sfinţitîn luna octombrie a anului 2011.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/10/aviz-portugalia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri