Unirea, în trecut Vințu de Sus (în limba maghiară – Felvinc sau Aranyosvinc, în limba germană – Oberwinz sau Ober-Weinsdorf) este o comună din juețul Alba, care include și satele: Ciugudu de Jos, Ciugudu de Sus, Dumbrava, Inoc și Măhăceni. Satul Unirea, în structura sa actuală, a asimilat și fostul sat apropiat Unirea II (în trecut numit Vereșmart).
Până în anul 1876 comuna a aparținut scaunul secuiesc al Arieșului. La recensământul din anul 2011 comuna număra 4796 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 5506 locuitori) dintre care: români – 69,26%, maghiari – 10,42%, romi – 14,92% și restul – necunoscută sau altă etnie.
Componența confesională a comunei Unirea, astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 77,71%, romano catolicic – 1,79%, reformați – 8,19%, penticostali – 3,54%, greco catolici – 1,66% și restul – nedeclarată sau altă religie.
Dintre atracțiile turistice ale comunei Unirea enumăr:
- Biserica ortodoxă "Sfinții Apostoli Petru și Pavel"din Unirea
- Biserica romano-catolică "Sfântul Ladislau"din Unirea, construcție sec.18
- Biserica reformată din Unirea, Strada Simion Bărnuțiu, nr. 576, construită în anul 1676
- Biserica ortodoxă "Sfântul Dimitrie cel Nou"din satul Dumbrava, construită în anul 1876
- Biserica ortodoxă "Buna Vestire"din Unirea II (Vereșmart)
- Mănăstirea de maici cu hramul "Sfântul Dimitrie-Izvorâtorul de Mir"
- Monumentul Eroilor din satul Inoc
- Monumentul Eroilor din Unirea
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/04/monede-dolari-canadieni-de-colectie-3.html
ÎȚI MULȚUMESC!
Răspunsuri
Scurt Istoric al Comunei Unirea, județul Alba
Unirea (în maghiară: Felvinc, Aranyosvinc, în germană: Oberwinz, Ober-Weinsdorf) este o comună în județul Alba,Transilvania, România. Are în componență satele: Unirea (reședință), Ciugudu de Jos, Ciugudu de Sus, Dumbrava, Inoc și Măhăceni.
Satul Unirea, în structura sa actuală, a asimilat și fostul sat apropiat Unirea II (în trecut, Vereșmart).
Până în anul 1876 a aparținut Scaunului Secuiesc al Arieșului.
Satul Unirea - așezare străveche - este una din marile localități rurale ale județului Alba. Așezarea, a fost locuită din cele mai vechi timpuri, chiar dacă nu există date concrete, se presupune că acest teritoriu a fost populat încă din epoca neolitică.
Căderea statului lui Decebal în anul 106 d.C. a atras după sine transformarea Daciei în provincie romană, epoca din care avem primele date sigure despre locuirea teritoriului satului. Se presupune că în epoca romană Unirea a fost o așezare importantă, căci aici se încrucișau drumurile romane care veneau de la Apullum (Alba Iulia) spre Potaissa (Turda) cu cel care urca pe Mureș către cetatea de la Brâncovenești.
Prezența poporului român pe meleagurile localității Unirea este dovedită prin urme ale culturii materiale din sec.X, sub forma unor ceramici specifice care s-au găsit la Ciugud.
La 1219 apar deja menționate Vințul (Unirea de azi), Ciugudu de Jos, Dumbrava și Măhăceni. Numele acestor sate nu apar dintr-o dată, ele suferind modificări multiple. Astfel, în 1219 apare denumirea villa Wynchy, în 1221 Oronos Winch. În 1291 regele Andrei al III-lea include Vințul în Scaunului Secuiesc al Arieșului, înființat atunci.
Începând cu secolul al XV-lea, informațiile despre satele din această zonă sunt mai bogate, fiind menționate în multe documente juridice. Cu toate frământările, în prima jumătate a secolului al XVI-lea, Vințul - favorizat de poziția sa geografică - se dezvoltă repede, încât în 1538, într-un document a lui Ioan Szapolyai, este menționat ca târg.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 140) localitatea apare sub numele de „Fel-Wintz”.
Începutul secolului al XIX-lea consemnează pentru Vinț diferitele reglementări care se vor încheia cu împărțirea pământului în loturi particulare. În timpul revoluției din 1848, localitatea este incendiată și arde aproape complet. Până în anul 1876 a fost sediul Scaunului Secuiesc al Arieșului.
Sfârșitul secolului al XIX-lea constituie o perioadă de liniște și refacere, construindu-se clădiri administrative, judecătorești, școli, calea ferată, într-o nouă reorganizare administrativă, Vințul primind titlu de „capitală de plasă", având în subordine 19 sate.
Dezvoltarea ulterioară a localității s-a integrat apoi în istoria generală a statului național român unitar. Au urmat alte evenimente care au adus modificări în structura administrativă: reforma agrară, criza economică, dictatura regală, al doilea război mondial. Autoritățile române au retras Vințului de Sus statutul de reședință de plasă, i-au schimbat denumirea în "Unirea", și au inclus localitatea în plasa Câmpia Turzii.
Până la al doilea război mondial a făcut parte din județul Turda.
sursa: Wikipedia