Învățământul tecucean are vechi tradiții. Primele informații referitoare la un învățământ organizat la Tecuci datează din perioada Regulamentului organic. În 1839 sunt menționate școli particulare unde predau preoți și dascăli de biserică. La un an după războiul de independența , ca rezultat al aplicării prevederilor din Legea instrucțiunii publice precum și a implicării și eforturilor intelectualilor din Tecuci în frunte cu farmacistul Costache Racoviță și publicistul Gheorghe Missail, președintele Tribunalului, ambii senatori ai județului Tecuci în Parlamentul României, în toamna anului 1878 , s-au pus bazele Gimnaziului Real din Tecuci.
Trebuie menționată și implicarea Consiliului Comunal în frunte cu primarul G.C. Radovici.La 20 iunie 1878 Ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice anunța concursul pentru ocuparea posturilor didactice la Gimnaziul din Tecuci. Acesta avea profil real și era singurul de acest gen din sudul Moldovei. Gimnaziul din Tecuci și-a început activitatea la 1 septembrie 1878 cu o clasă de 51 de elevi la care predau profesorii Ion Mazăre, Ion Pavlov, Calistrat Hogas, Vasile Zotta ș.a. . În structura de gimnaziu real unitatea a funcționat până la 30 august 1921 când prin strădaniile directorului Ștefan Corodeanu a devenit liceu teoretic. Din 1910 unitatea școlară purta numele de ,,D. A. Sturdza”. În 1948, după reforma învățamântului facută de comuniști, a început o nouă etapă în evoluția Școlii când a cunoscut reorganizari sub numele de Liceul de băieți, Liceul mixt Tecuci, Liceul Teoretic numărul 2, Liceul industrial numărul 2 (1971), iar din 1990 Liceul Teoretic ,,Calistrat Hogaș”, apoi Colegiul Național ,,Calistrat Hogas”. Din punct de vedere al localului menționez că în primul an școala a funcționat într-o sală din cladirea Primăriei (azi Casa de Cultură), apoi cu chirie în casa Iacovache de pe strada Bacău numărul5, azi Gh. Petrașcu( sediul Vitimas-Penny), chirie plătită de marele filantrop Anton Cincu.
În 1887 Primăria decide construirea unui local propriu pe strada Carol( actuala 1 Decembrie 1918) pe un teren donat de un alt filantrop tecucean, Take Anastasiu. Localul a fost gata la 17 mai 1889 și oferea bune condiții pentru desfășurarea activitații didactice.Construcția a fost proiectată de arhitectii Siegfried, Kofsynsky și Constantin Băicoianu și executată de Antrepriza H.Goldstein sub supravegherea inginerilor Gh. Duca si Udo Riban. Construcția avea patru săli de cursuri , o sală pentru muzică , alta pentru desen , un amfiteatru, două săli pentru colecții, o sală bibliotecă, o sală cancelarie, o sală pentru arhivă și secretariat ,cabinet director și o sală de gimnastică în apropierea școlii. În 1868 liceul s-a mutat în actualul local de pe strada Costache Racovița, (nume actual 1 Decembrie 1918, nr.26) iar construcția a rămas cu destinația de școală generală care a luat numărul 10, iar din 1994 numele de Școala „Dimtrie Sturdza”. În 1997 s-a dat în funcțiune corpul nou. Practic între școala ,,Dimtrie Sturdza” și liceul ,,D. A. Sturdza” există o filiație. Dintre ,,nascatorii de oameni” așa cum îi numea poetul național Mihai Eminescu pe dascăli, la această unitate școlară au profesat Ștefan Corodeanu, C. Solomon, C. A. Stoide, Gh. Helt, I. Mazăre, Justin Brândușanu, I. Bistrițeanu, I. M. Rașcu, D. Hârlescu, C. Botez, Alex Alexinschi, G. G. Ursu, Neculai Conduratu, I. N. Dianescu, Constantin Pohrib,V. Postolache, Gh. Boureanu.
Aceștia au predat până în 1944. După razboi au predat N. Cosma, Steliana Tănăsescu, Iulia Gheorghiu, Eugenia Dumitrescu, Remus Gheorghiu, Ștefan Tomozei, Victoria Lupu-Ciobotaru, Elena Neagu și alții. Dintre absolvenții acestei unități menționăm pe: Gh. Petrașcu, Tudor Pamfile, Iorgu Iordan, Gh. Nicolau, Constantin Narly, Pamfil Șeicaru, Miltiade Filipescu , Ilie Matei, George Apostu, George Elian, Braduț Covaliu, Mihai Berza, Vintilă Dongoroz, Petru Baltă, Șt. Sevastre, Romulus Seișanu, Henri Cihoski, Cristian Ionescu, Henri Moscovici, Moise Altăr, George Purcaru, Al. Lascarov-Moldoveanu, Oct. Pruteanu, Gh. Mustață, C. Bulai, Cezar Macarie, Petru Dumitriu etc. Pentru mulți dintre ei, această unitate școlara a însemnat o antecameră pentru Universitate, Academie, Guvern sau Parlament. În perioada 1878- 1921, cinci absolvenți au devenit membri titulari ai Academiei Române (Gh. Petrașcu, Gh. Nicolau, Iorgu Iordan, Miltiade Filipescu, Vintila Dongoroz), doi absolvenți (Ilie Matei, doctor Scarlat Loghin) membri corespondenti ai Academiei Române, 10 absolventâți au devenit generali ai Armatei Române (Leon Cerchez, Ștefan Ganea, Zamfir Rugină, Constantin Untu, Grigore Nicolau, Dumitru Petrovici, Marin Anton, Constantin Țimbolschi-Manea, doctor Scarlat Loghin și doctor Constantin Zamfir), nouă absolvenți au devenit profesori universitari( N. Popovici-Lupa, N. Corodeanu, Gh. Nicolau, Iorgu Iordan, Miltiade Filipescu, I. T. Dumitrescu, C. Narly, Ilie Matei, Al. Vasiliu), opt absolventi poeți și prozatori ( Ștefan Petică, T. Pamfile, E. Boureanu, Ion Dongorozzi, I. Valerian, C.Narly, A. Marin și A. P. Samson), un absolvent folclorist(T. Pamfile), trei absolvenți ziaristi( P. Șeicaru, A. P .Samson, R.Seișanu), trei absolvenți pictori (Gh. Petrașcu, T. Tomescu, D. Braescu), un absolvent actor( N. N. Matei), 13 absolvenți profesori, 6 absolvenți juriști și magistrați, 13 absolvenți avocați, 11 absolvenți medici, 10 absolvenți ingineri, un absolvent farmacist, 4 învățători, 2 subofițeri, 15 ofițeri, 11 impegați C.F.R., 24 funcționari, 7 comercianți, un ministru. Deci pe locul fostului Gimnaziu, mai târziu - Liceul Dimitrie A. Sturdza, astăzi funcțioanează Școala gimnazială cu același nume, iar liceul a devenit Colegiul Național “Calistrat Hogaș” și funcționeză în local nou (poza de mai jos). Situată în aproximativ centrul oraşului Tecuci , vizavi de Policlinică, Şcoala Gimnazială ,,Dimitrie Sturdza” este una dintre cele mai bune şcoli din oraş , având în fiecare an solicitări de înscriere la clasa I din partea locuitorilor din toate zonele oraşului dar şi din comunele învecinate. Acest lucru se explică prin dotarea modernă a şcolii ( clase cu mobilier modular, table interactive, laboratoare , materiale şi mijloace didactice moderne , sală şi teren de sport) dar şi prin încadrarea unor dascăli devotați profesiei ( la ciclul primar majoritatea - profesori pentru învăţământul primar , iar la ciclul gimnazial- profesori cu rezultate deosebite în pregătirea elevilor) ,cu o pregătire profesională de excepție, care modelează an de an , cu măiestrie didactică şi multă dăruire , personalitatea a sute de copii. Când spui Şcoala Gimnazială , Dimitrie Sturdza”, te gândeşti la: seriozitate, disciplină, corectitudine, muncă, devotament, abnegaţie = rezultate.
Dimitrie A. Sturdza (pe numele complet Dimitrie Alexandru Sturdza-Miclăușanu, născut 10 martie 1833 la Miclăușeni, jud Iași și decedat la data de 8 octombrie 1914 la București) a fost un academician, om politic român și de 4 ori prim-ministru al României între anii 1895 – 1919. A fost, de asemenea, președintele Academiei Românie în perioada 1882 – 1884. Educat la Academia Mihăileană, și-a continuat studiile în Germania, a devenit secretar particular al lui Alexandru Ioan Cuza, ca după să se întoarcă împotriva sa, devenind membru în guvernul liberal al lui Ion Brătianu. În 1899 a fost ales lider al partidului ca succesor al lui Ion Brătianu. În această calitate a fost ales de patru ori prim-ministru. Deși un om cu mare capacitate de muncă, era reprezentantul al celui mai strâmt naționalism și disprețuia tot ce era "străin", făcând astfel foarte mult pentru a întârzia dezvoltarea politică și industrială a țării sale. A fost o autoritate recunoscută în numismatica românească. În anul 1907, în timpul ultimei guvernări D.A.Sturdza – ministrul de interne I.I.C. Brătianu și ministru de război Alexandru Averescu, au condus acțiunea de reprimare a țăranilor răsculați. Legăturile lui cu Tecuciul se explică prin faptul că a avut proprietăţi şi pământuri în zona noastră, zonă pe care de altfel, a reprezentat-o ca senator în Senatul României.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/01/malaezia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
Răspunsuri