Costești este o comună din județul Vâlcea care include și satele: Văratici, Bistrița și Pietreni. Zona se caracterizează printr-un relief de aproape 80% muntos și restul deluros. Acest aspect a influențat și ocupația locuitorilor comunei, care este orientată spre exploatarea lemnului și prelucrarea lui, exploatarea calcarului din carieră, diferite meșteșuguri populare, oierit și creșterea animalelor mari (bovine). Remarcăm existența unei bogății a subsolului insuficient exploatată, mai bine zis deloc în momentul de față, a unor izvoare de apă ioduroasă și sulfuroasă. În perioada interbelică, un medic pe nume Sacerdoțeanu, dându-și seama de puterea tămăduitoare a acestora a organizat niște stabilimente, băi cum le spunea localnicii. Au fost folosite pe timp de vară până în anul 1992 când au fost revendicate, iar în momentul de față sunt paragină. Prima atestare documentară vine de la un hrisov emis de domnitorul Neagoe Basarab în data de 11 octombrie 1512.
La recensământul din anul 2011 comuna număra 3244 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 3699 de locuitori), dintre care: români – 97,28% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei Costești, astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 97,16% și restul – nedeclarată sau altă religie. Pe teritoriul comunei Costești se află o serie de monumente istorice de o importanță deosebită privind cultura și civilizația românească: Mănăstirea Bistrița (1494); Mănăstirea Arnota (1634); Schitul Păpușa (sec.16); Biserica din Peșteră (1633); Biserica “Sfinții Îngeri” (sec.17); Biserica Peri (1689); Biserica Ciorobești (1750); Biserica Grușetu (1801); Biserica Grămești (1664), Biserica “44 de izvoare” (1701) etc. De asemeni se mai poate vedea măestria oamenilor locului, a cioplitorilor în piatră oglindită de Crucea de piatră la mormântul învățătorului Dumitru Tănăsescu (1755) și Podul reginei Maria și cele două cruci săpate în stâncă (1914 – 1920). Dealungul timpului, comuna Costești a avut un rol teritorial important: plai și plasă, organizatoarea unor târguri zonale tradiționale. Prin așezarea sa teritorială, având acces la șoseaua DN 67 Râmnicu Vâlcea – Costești – Horezu – Târgu Jiu – Motru – Drobeta Turnu Severin, cu legătură la Râmnicu Vâlcea la șoseaua E81, oferă un potențial turistic deosebit. În afara mănăstirilor enunțate mai sus, se mai pot viziona Muzeul Trovanților, Muzeul de artă "Dumitru D. Anghel" (fiu al locului), Peștera Liliecilor, alte peșteri, trasee montane de o rară frumusețe și acces la Parcul Național Buila – Vânturarița. La circa 5 kilometri depărtare de Costești te întâmpină o ctitorie importantă pentru neamul românesc – Mănăstirea Horezu.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/04/mauritania.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri