Cuptoare (din anul 1924 - Cuptoare-Secul) este o localitate componentă a municipiului Reșița, aflată la 7 kilometri depărtare de Reșișa, numărând 324 locuitori. Satul Cuptoare (în vorbirea locală Cuptoarea), îl găsim în anul 1554 cu numele Kuptor (Mala Petyka), în lucrarea lui Engel Pal privind "Sangeacul Timișorii sub ocupația turcească 1554-1579”. Din vechime și până la unirea cu România din 1918, satul Cuptoarea, apare în diferiți ani, sub diferite denumiri și autori: în 1673 - Kuptore (Marsigli), în 1717 - Kuptora (C.F. Mercy), în 1722 - Cuptora(Schwanz), în 1776 - Kuptori (Griselini), Captori (Korabinschy) în 1788 - Koplora (Barzelini), în 1802 - Kuptori (Schutz), în 1806 - Kuptore (Lipszky), în 1881- Cuptore (Hatsek), iar în 1913 - Kemenczeszek (cuptoare) în limba maghiară. În anul 1862, colonia Secul a fost adăugată satului Cuptoarea devenind o unitate administrativă nouă: Cuptoarea-Secul (Kuptore-Szekul în maghiară), astfel că populația din Cuptoarea-Secul crește mult. De la 492 locuitori cât avea satul Cuptoarea în anul 1839, ajunge la 1591 locuitori în anul 1890. În 1791 s-a deschis prima școală confesională proprie în Cuptoarea, cu primul învățător Matei Popovici; ulterior construindu-se și biserica sub păstorirea preotului Simeon Popovici din Cacova. În anul 1927 domnișoara Domnița Belcea, din Cuptoarea, la 17 ani, este aleasă “Miss Caraș”. În anul 1968, stăpânirea comunistă desființează comuna și trimite cele două sate în administrarea primăriei din Reșița.
Reșița (în maghiară - Resicabánya, în germană - Reschitz, în cehă -Rešice, in sârbă - Решица, în croată – Ričica) este municipiul reședință al județului Caraș-Severin, din care fac parte și localitățile: Câlnic, Cuptoare, Doman, Secu, Țerova și Moniom. Municipiul este amplasat în sud-vestul României, în partea de nord-vest a județului, pe cursul mijlociu al râului Bârzava. Reșița este cel mai vechi centru siderurgic al României. Localitatea este menționată documentar pentru prima dată în anul 1673 cu numele Reszinitza, ai cărei locuitori plăteau impozite către pașalâcul Timișoarei. Reșița a fost considerat mult timp ca fiind unul din marile centre industriale ale țării, având influențe în industria siderurgică (fontă, oțel, laminate), a construcțiilor de mașini (electrice și diesel, utilaj petrolier, siderurgic și chimic, material rulant), chimică (chimizarea lemnului, cocs). La recensământul din anul 2011 muncipiul număra 73282 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 84026 locuitori), dintre care: români – 81,64%, maghiari – 2,11%, romi – 1,42%, germani – 1,71% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a municipiului Reșița astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 76,42%, romano catolici – 5,41%, penticostali – 2,01%, baptiști – 1,65% și restul – nedeclarată sau altă religie. Aici funcționează Universitatea Eftimie Murgu, 8 licee, Școala populară de arte și meserii Ion Românu, 12 școli generale și 7 grădinițe. Câteva dintre atracțiile turistice ale orașului sunt:
- Muzeul de Istorie al Banatului Montan" înființat în 1959.
- Muzeul de locomotive cu aburi, în care sunt expuse 14 locomotive produse la Reșița în decursul a peste 100 de ani (1872-1959), una fabricată la Viena și una fabricată la Kessel
- Grădina zoologică “profesor Ion Crișan”
- Casa de Cultură a Sindicatelor
- Teatrul G.A. Petculescu
- Palatul Cultural (o perioadă a funcționat ca cinematograf, în prezent fiind sediul Teatrului de Vest), 1928
- Biblioteca Județeană Paul Iorgovici, Secția Engleză, Secția Franceză, Secția Germană
- Biblioteca Municipală Reșița (funcționează sub tutela Consiliului Local al Municipiului Reșița)
- Cazinoul Român, (Cazina), 1/4 sec. XX
- Biserica Evanghelică, sec. XIX
- Casa Neff I cu baia publică, sec. XIX
- Sinagoga, sec. XIX
- Uzina hidroelectrică Grebla și Castelul de apă din amonte, 1903-1909
- Biserica Maria Zăpezii – 1852
- Gara Reșița Sud, 1932
- Podul de la vamă, 1931, primul pod nituit și sudat din țară
- Ansamblu de clădiri muncitorești și de raport din secolul XIX
- Biserica tip sală și necropolă medievală, sec. XIV–XV, cartier Moroasa
Enumăr câteva dintre personalitățile care s-au născut sau au trait vremelnic în acest oraș:
- Marius Țeicu, n.1945 - compozitor
- Stela Enache, n.1950 – solistă vocală
- Sorun Frunzăverdwe – n.1960 d.2009 – politiican român
- Teodora Ungureanu, n.1960 – gimnastă
- Cristian Buică, n. 1960 – cântăreț muzică de folk
- Dinu Olărașu, n.1962 – cântăreț muzică de folk
- Maria Gheoeghe, n.1963 – cântăreață muzică de folk
- Francisc Vaștag, n.1968 – boxer
- Cristian Chivu, n.1980 – fotbalist
- Cosmin Moți, n.1984 - fotbalist
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/09/monede-euro-de-colectie-belgia-2.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri