Săcărâmb, în limba maghiară – Nagyág, este un sat din comuna Certeju de Sus, județul Hunedoara, situat în partea de central-estică a județului, în Munții Metaliferi. Săcărâmb face parte din Patrulaterul aurifer al Munților Apusen, acesta fost un oraș minier unic în lume, pe teritoriul căruia au fost descoperite peste 100 de tipuri de minerale, două dintre ele fiind unice în lume, altele 5 fiind identificate doar în Africa de Sud. Prima galerie minieră și-a făcut loc prin pereții muntelui în anul 1746, iar până astăzi s-a atins pragul sutelor de galerii. Timp de 128 de ani (1748-1876), timp în care complexul minier a fost considerat cel mai rentabil din Europa, s-au obținut peste 40 de tone de aur din acest zăcământ. De bogăția subsolului de aici se leagă descoperirea și descrierea pentru prima dată în lume a următoarelor minerale: krenerit, muthmannit, săcărâmbit, telurit, petzit și silvanit. Dar Săcărâmbul a îmbogățit nu numai mineralogia cu minerale noi, ci și chimia cu un element necunoscut până atunci - telurul - demonstrând în același timp ca aurul intră în reacție chimică cu alte elemente. Interesul stârnit de zăcământul Săcărâmb este ilustrat de faptul ca el a constituit terenul de studiu a numeroși cercetători de la universitățile și instituțiile geologice străine. Atracțiile turistice ale acestei localități sunt:
- Rezervația naturală Măgurile Săcărâmbului (13 hectare)
- Izvorul Franz Josef
- Biserica trăsnită
- Altarul Sfintei Barbara, protectoarea minerilor - Biserica Romano-Catolica
Certeju de Sus este o comună din județul Hunedoara, care include și satele: Bocșa Mare, Bocșa Mică,Hondol, Măgura-Toplița, Nojaga, Săcărâmb, Toplița Mureșului și Vărmaga. Zona Certej este o zonă minieră recunoscuta încă din anul 1746, când împărăteasa Maria Terezia a hotărât relansarea mineritului aurifer din Munții Apuseni. Prima topitorie de aur din Certej a fost deschisă în anul 1763 și a funcționat 119 ani. La recensământul din anul 2011 comuna număra 3126 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 3456 locuitori), dintre care: români – 95,64% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei Certeju de Sus astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 87,84%, romano catolici -1,11%, penticostali – 2,01%, baptiști – 3,64% și restul – nedeclarată sau altă religie.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/01/monede-de-colectie-bulgaria-5.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri