Manastirea Segarcea este o manastire ortodoxa din Arhiepiscopia Craiovei. Așezarea monahala de la Segarcea este una deosebit de veche, biserica actuala fiind zidita in anul 1547. Pe mosia Segarcea, "doamna Sultanica" a ridicat un mic schit, din lemn, in vremea lui Negru-Voda. Mai apoi, in anul 1547, pe mosie a fost ridicata biserica de zid, inchinata Adormirii Maicii Domnului. Aceasta a fost zidita in stil muntenesc, avand o turla pe naos, si o alta pe pridvorul deschis, de forma patrulatera. In anul 1600, in timpul voievodului Mihai Viteazul, biserica a fost inconjurata si intarita cu ziduri masive din caramida, construite in forma de cruce. Deasupra portii de intrare se aflau inscrise cele trei cifre romane MDC, reprezentand anul construirii acestor ziduri. Manastirea Segarcea se prezenta ca o cetate fortificata, drept pentru care era folosita ca loc de popas, de comerciantii de sare, care mergeau spre Dunare. De asemenea, in timpul atacurilor otomane, locuitorii din zona se ascundeau in incinta manastirii, inchizand portile cele mari.In data de 11 decembrie 1863, odata cu secularizarea averilor manastiresti, prin actul semnat de Alexandru I. Cuza, asezamantul monahal din Segarcea a fost scos de sub posesia Patriarhiei de Alexandria, mosia acesteia trecand in posesia statului. Nu dupa multa vreme, manastirea a fost desfiintata, iar biserica acesteia a inceput a fi folosita ca biserica de parohie. Incepand cu anul 1884, o parte din averea manastirii a fost daruita regelui Carol I, fiind transformata in domeniu regal viticol. Manastirea Segarcea are astazi o incinta dreptunghiulara. Pe laturile de sud si de vest se mai observa, in zid, urmele peretilor perpendiculari, care compartimentau zona chiliilor. Poarta monumentala a manastirii, decorata in stil neo-baroc, a fost zidita in anul 1903. De mari dimensiuni, biserica este zidita in forma de cruce, fiind impartita in Altar, naos cu turla, pronaos si pridvor deschis, peste care se inalta un turn-clopotnita. In partea vestica a naosului se observa inca cele doua nise laterale, acoperirea acestui spatiu fiind realizata printr-o bolta semicilindrica. Intre naos si pronaos se afla initial un zid plin, care a fost demolat, la restaurarea din anul 1862. Pronaosul este acoperit cu o calota pe pandativi. Intrarea in turnul-clopotnita de deasupra pridvorului se face printr-o usa aflata pe peretele nordic al pronaosului, care cuprinde, in grosimea sa, si prima rampa de acces la acesta. Podul pronaosului a fost fortificat. Dinspre interior se pot observa cele doua perechi de guri de tragere, de forma patrulatera. Pe latura nordica, ele sunt astupate, iar pe latura de sud, sunt deschise, servind pentru aerisire. Podul insusi pare sa fi fost amenajat pentru aparare (tainita). Pridvorul este acoperit cu o bolta semicilindrica transversala. El este deschis pe trei laturi, deschiderile avand arcade in segment de cerc, sprijinite pe coloane octogonale din zidarie, cu parapet inalt. Cele doua niveluri originare ale turnului cuprind, fiecare, cate doua incaperi. Un al treilea nivel, de plan octogonal, cuprinde camera clopotelor. Ferestrele au fost modificate in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, deschiderea actuala, in acolada, mascand partial pe cea initiala, vizibila din interior. In coltul nord-vestic al incintei Manastirii Segarcea se pastreaza staretia, alcatuita din pivnite si un parter etajat. Planul general al constructiei este in forma de "L", avand aspectul a doua volume alipite. Spre est se afla o pivnita mare, dreptunghiulara, boltita semicilindric, cu un stalp median, din care pornesc dublouri. Spre vest este o pivnita mai mica si trei incaperi cu acces de la nivelul solului. La etaj, spre sud, se afla o prispa, cu deschideri semicirculare, iar spre nord, depasind incinta, o prispa de zid si lemn.
Segarcea (alte denumiri – Sigarcea sau Sagarcea) este un oraș din județul Dolj situat în zona de câmpie, la vest de râul Jiu, la 28 km de Craiova și la 80 km de Calafat. Orașul Segarcea se încadrează într-o zona cu climat temperat-continental cu o temperatura medie anuală de 11oC, o temperatură minimă absolută de -30oC si o temperatura maxima absoluta de 41oC. Cantitatea medie a precipitațiilor este de circa 510mm/an. Cantitatea maximă de precipitații a fost la Segarcea de peste 770mm iar cea minimă de 255mm. Ca rezultat al condițiilor geo-climatice, solul caracteristic este cernoziom-levigat, foarte favorabil dezvoltării agriculturii (cultura de vita de vie și culturi mari agricole).Segarcea dispune de unități industriale din domeniul alimentar și chimic și este un puternic centru agricol (viticol). Pe primul loc, se află producerea vinului (zaibăr și vin alb). Este renumită prin podgoriile sale și crama Segarcea, care produce felurite soiuri de vin, dar mai ales "Coniacul de Segarcea". Prima mențiune documentară despre existența unei moșii la Șegarcea este cea din actul din 10 iunie 1415, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. Pe moșia Segarcea s-a afla un schit care, mai târziu s-a transformat în mănăstire. Legenda spune ca o boieroaica pe nume Sultanica ar fi construit pe locul de azi al mănăstirii o bisericuța de lemn pentru a atrage pe moșia să locuitorii din împrejurimi. Începând cu anul 1950, localitatea Segarcea devine centru de raion. După noua împărțire administrativă a României din 1968, ca urmare a dezvoltării sale anterioare, localitatea Segarcea capătă statutul de oraș. După aceasta data, Segarcea devine un puternic centru industrial, comercial, civic, cultural și important centru de tranziție rutiera. La recensământul din anul 2021 orașul număra 7356 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2011 – 7019 locuitori), dintre care: români – 74,86%, romi – 15,06% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a orașului doljean Segarcea astăzi s eprezintă aproximativ astfel: ortodocși – 88,95% și restul – nedeclarată sau altă religie. Pe vremuri în Segarcea au fost niște terenuri ce au aparținut Domeniilor Coroanei. Atracțiile turistice ale orașului sunt:
- Mănăstirea Segarcea (secolele XVI - XIX)
- Biserica Adormirea Maicii Domnului (secolul XVII, refăcută secolul XVIII și modificată în 1903)
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2014/09/arville-belgia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri