Manastirea Varzaresti este una dintre manastirile ortodoxe din judetul Vrancea, situată intr-un cadru natural deosebit, in dealurile subcarpatilor de curbura, în apropierea localitatii Palanca, comuna Urechesti, la o distanta de numai 15 kilometri de Focsani si la alti 25 de kilometri de Ramnicu Sarat. Datand inca din secolul al XVII-lea, ansamblul monahal din Varzaresti pastreaza astazi doua biserici: biserica veche dateaza din anul 1644 si este inchinata Adormirii Maicii Domnului, iar biserica cea noua dateaza din anul 1898 si este inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. Ea a fost zidita in urma incheierii unei intelegeri de pace, intre domnitorul Vasile Lupu al Moldovei si Matei Basarb al Tarii Romanesti care, dupa mai multe conflicte armate si politice, au hotarat sa puna capat neintelegerilor, marcand acest lucru prin inaltarea cate unei manastiri. Fiecare domnitor se angaja sa ridice un locas monahal in tara ceiluilat. Astfel, sunt construite Manastirea Soveja, pe raul Putna, si Manastirea Stelea, in Targoviste. In acelasi timp, in anul 1645, armasul lui Matei Basarab, anume Radu Varzaru, ctitoreste manastirea care ii poarta astazi numele, la hotarul dintre Moldova si Tara Romaneasca. In manastire nu se gaseste nici o inscripţie referitoare la ctitorul ei, dar, s-a consemnat, de-a lungul timpului, din marturiile calugarilor vietuitori, ca ar fi facuta de boierul Radu Varzaru, de la care i se trage si numele. La inceput, Manastirea Varzaresti s-a numit "Schitul Urechesti", dupa satul in apropierea caruia se afla. Numita astfel o gasim in documente precum "Cartea patriarhului Tarigradului, Dionisie", din data de 1 aprilie 1681, si "Carte de judecata cu privire la Schitul Urechesti", din anul 1729. Daca in secolul al XVIII-lea, asezamantul monahal era numit cu ambele nume, mai apoi, s-a pastrat numai cel din urma - Manastirea Varzaresti -, dupa numele ctitorului. In perioada fanariota, intre anii 1749-1780, asezamantul monahal Varzaresti era nepopulat. In anul 1794, mitropolitul Dositei Filiti al Ungro-Vlahiei a hotarat sa o ia pe seama Mitropoliei din Bucureşti. Astfel, intre anii 1794-1863, manastirea functioneaza ca metoc al Mitropoliei din Bucuresti. Renasterea vietii spirituale si culturale din acest loc se datoreaza si episcopului Chesarie de Buzau, incepand cu anul 1826. Intre anii 1863-1956, Manastirea Varzaresti a fost independenta. Mai apoi, incepand cu anul 1959, sub regimul comunist, Manastirea Varzaresti este desfiintata, iar proprietatile acesteia sunt trecute in proprietatea C.A.P.-ului din localitatea Urechesti. Manastirea va fi redeschisa abia in anul 1990, ca manastire de calugari. La acest moment, ambele biserici ale manastirii se aflau intr-o stare avansata de degradare. Incepand cu anul 2006, asezamantul monahal este numit manastire, in aceasta fiind aduse mai multe maici, sub indrumarea maicii starete Iuvenalia. Biserica cea veche are ziduri masive, groase de pana la un metru. Pictura acesteia s-a pastrat doar partial. Biserica cea noua este asezata in dreapta celei vechi si a fost construita tot din zid, la sfarsitul secolului al XIX-lea, prin stradania credinciosilor din zona. Potrivit pisaniei acesteia, biserica a fost zidita in anul 1898, fiind sfintita in anul 1900, cu hramul Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. O parte dintre frescele acesteia au fost lucrate de pictorul D. Nicoleanu din Buzau, in anul 1901.La mica distanta de manastire, sapata in coasta unui deal impadurit, se afla o pestera pusa in legatura cu Sfanta Cuvioasa Teodora de la Sihla, care, potrivit traditiei locului, si-ar fi inceput viata pustniceasca in Manastirea Varzaresti, in jurul anului 1700. Recent, in anul 2008, in pestera a fost amenajat un paraclis inchinat Cuvioasei Teodora.
Urechești este o comună din județul Vrancea, formată numai din satul de reședință, aflîndu-se în partea de sud a județului, într-o zonă de câmpie, pe malul stâng al râului Oreavu. Este traversată prin extremitatea ei estică de șoseaua națională DN2 (Focșani - Buzău). La recensământul dina nul 2021 comuna număra 2783 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2011 – 2532 locuitori), dintre care: români – 86,74%, restul – necunoscută sau alte etnii. Componența confesională a comunei vrâncene Urechești astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 85,99% și restul – nedeclarată sau alte religii. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea de Sus a județului Râmnicu Sărat numărând 1675 locuitori. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Plăinești, cu o populație de 2610 locuitori. În 1950, ea a fost arondată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. La reorganizarea administrativă din 1968, comuna Urechești a fost arondată județului Vrancea. Obiectivele turistice ale comunei sunt:
- situl arheologic din punctul Titila-Câța, aflat la vest de fostul sat Palanca, sit ce cuprinde urmele unor așezări din eneolitic – cultura Cucuteni, epoca bronzului și perioada Latene.
- monumentul de culștură și arhitectură Mănăstirea Vârzărești.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/01/savona-italia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri