Mitropolia veche a Țării Românești este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul municipiului Târgoviște, operă a arhitectului André Lecomte du Noüy. Ansamblul este format din cinci monumente: Biserica „Înălțarea Domnului”; Ruinele paraclisului; Ruinele palatului mitropolitan; Ruinele chiliilor și Ruinele turnului de poartă, fiind situat în Piața Mihai Viteazu, nr. 2. Zidirea bisericii catedrală a fost începută de domnitorul Neagoe Basarab, care după anul 1515 mutase sediul Mitropoliei de la Curtea de Argeş. Unii istorici consideră că Radu cel Mare a fost cel care a pus piatra de temelie, Neagoe Basarab fiind cel care i-a adăugat pridvorul deschis susţinut de 12 coloane. Biserica a fost finalizată de Radu Paisie, în 1537, când a învelit-o cu plumb. Până la 1688, aceasta a avut rolul de Catedrală mitropolitană, în jurul acesteia funcţionând o tiparniţă în limba română. După mutarea Mitropoliei la Bucureşti, mitropolitul Teodosie şi domnitorul Constantin Brâncoveanu au restaurat-o şi au reînfiinţat tipografia. În anul 1821 biserica este dezvelită de plumb de către eteriştii lui Alexandru Ipsilanti, pentru a fabrica gloanţe.Istoria acestui aşezământ bisericesc a fost în mare parte asemănătoare cu istoria oraşului şi până în anul 1668, când reşedinţa mitropolitană s-a mutat la Bucureşti prin hrisovul domnitorului Radu Leon, la cererea mitropoliţilor Ştefan şi Teodosie ai Ţării Româneşti, a parcurs mai multe etape dintre care cea mai benefică a fost cea din timpul lui Matei Basarab (1632-1654).
Atunci s-au făcut reparaţii, s-a consolidat incinta pe faţadele laterale, s-a extins spaţiul pictat. De asemenea, prestigiul Mitropoliei a fost întărit prin activitatea editorial-tipografică desfăşurată aici, prin mutarea tipografiei de la Mănăstirea Dealu. La Târgovişte, prima carte tipărită, "Mystirio" - "Sacrament", apare în 1651, a fost urmată de "Îndreptarea legii" (1652) şi "Târnosanie" (1652). Ultima mare etapă a reparării vechii mitropolii este cea din vremea domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688-1714), între 1707-1709, când mitropolitul Teodosie a hotărât efectuarea unor lucrări noi, dar şi zugrăvirea, pentru a doua oară a bisericii. Şi mitropolitul Antim Ivireanul a desfăşurat la Târgovişte o activitate tipografică importantă. Au fost scoase atunci de sub teascurile tipografiei târgoviştene: "Serviciul bisericesc" (1709), "Învăţătură bisericească" (1710), "Panoplia dogmatică" (1710), "Octoih" (1712), "Liturghii" (1713), "Pilde filozofeşti" (1713), "Maxime filozofice" (1713), "Capete de poruncă" (1714), "Despre oficii, clerici" (1715) ş.a. În anul 1889, arhitectul Andre Emile Lecomte a demolat biserica şi a ridicat o nouă construcţie, actuala biserică, care nu are nici o asemănare cu vechiul lăcaş. De altfel, în domeniul restaurării monumentelor istorice din România, opera arhitectului francez rămâne una dintre cele mai contestate, notează Revista Monumentelor Istorice, nr. 2 din anul 1992.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/03/bailleul-belgia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri