Bacău, supranumit și „orașul lui Bacovia” este municipiul de reședință al județului cu același nume din provincia istorică Moldova. Este situat pe râul Bistrița, care în oraș acționează două centrale hidroelectrice care acoperă o parte a consumului local de energie electrică.
Orașul, având suprafața de 43 kilometri pătrați, este traversat de drumurile europene E85 și E574 care asigură legătura cu capitalei cu nordul țării și cu provincia istorică Transilvania. Pe calea feroviară legăturile naționale și internaționale se realizează prin rețeaua CFR.
Bacăul dispune de un aeroport internationla ce asigură curse regulate către diferite destinații naționale și europene. Menționarea orașului pe un act oficial datează încă din anul 1399. În arhivele Vaticanului, pe hărțile Evului Mediu precum și în alte documente latine, Bacăul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi – delegată a Institutului de Cultură Italiană, la începutul secolului XX - mărturisește că Bacăul era trecut pe o hartă pictată chiar în Palatul Primăriei Florența, sub numele de Bacovia. Pe aceste meleaguri au fost întinse păduri în care trăiau turme de zimbri. Muzeul „Moldova” din Bacău deține o importantă colecție de documente istorice și vechi manuscrise, precum și un cap de zimbru, un exemplar unic în felul său, găsit lângă Bacău, în satul Solonț.
Poziția și cadrul natural au favorizat dezvoltarea rapidă a așezării de pe Bistrița, încă din Evul Mediu, Bacăul devenind un important nod de intersecție a principalelor artere comerciale din partea central vestică a Moldovei. Drumul Siretului sau Drumul Moldovenesc, care unea orașele baltice cu zona dunăreano-pontică, se intersecta cu Drumul Păcurii, ce începea la Moinești, cu Drumul Sării, dinspre Târgu Ocna, cu Drumul Brașovului (drumul de jos), cu Drumurile Transilvaniei ce traversau Carpații Orientali prin pasurile Ghimeș, Bicaz, Tulgheș, și cu drumul plutelor, pe Bistrița. Rețeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Siret și Bistrița și de afluenții acestora.
Datorită influenței antropice regimul hidrologic al celor două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regularizarea scurgerii. Pe Bistrița au fost create lacurile de acumulare Lilieci, Șerbănești cu rol complex: asigurarea energiei electrice, combaterea inundațiilor, alimentarea cu apă potabilă și industrială, practicarea sporturilor nautice.
Valea comună a celor două râuri are aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare nord-sud, cu o deschidere laterală spre vest, spre valea Bistriței, și o îngustare spre sud, „poarta Siretului". Toate lacurile de acumulare din Bacău sunt considerate arii naturale protejate avifaunistice și sunt în custodia Centrului Regional de Ecologie Bacău prin situl Natura 2000.
Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci reci, veri secetoase și călduroase, datorat acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a atmosferei, radiația solară, relieful) și antropici, orașul însuși având un rol esențial în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcție, profilul accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei).
Temperatura medie anuală este de 12 °C, oscilând între -4 °C, în luna ianuarie, și 20,6 °C, în luna iunie, constatându-se o ușoară modificare a regimului termic în ultimii ani datorită lacurilor de acumulare, încălzirii globale și poluării atmosferei.
Cantitatea medie anuală de precipitații este de 541 mm/m²/an, existând diferențe între sezonul cald (82,8 mm-luna iunie) și cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt frecvente în lunile iulie-august. La recensământul din anul 2011 orașul număra 144307 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 175500 locuitori), dintre care: români – 90,19% și restul – necunoscută sau altă etnie.
Componența confesională a municipiului Bacău astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 81%, romano catolici – 8,68% și restul – nedeclarată sau altă religie. Zona a fost locuită din timpul paleoliticului superior (aproximativ 5000 de ani în urmă). În perimetrul Pieții Revoluției s-a descoperit un racloir de silex negru-vinețiu de formă trapezoidală.
Obiect folosit la vânătoare în împrejurimile care atunci erau acoperite de păduri. O altă prezență umană în valea localității s-a descoperit cu ocazia săpăturilor pentru Pasajul Mărgineni. La opt metri adâncime, muncitorii găsesc urmele unei așezări din epoca mijlocie a bronzului - Cultura Monteoru.
Un strat gros de mâl a păstrat pentru eternitate dovada marilor cataclisme care au modificat relieful. De-a lungul timpuluis-au descoperit și alte dovezi ale viețuirii umane pe aceste meleaguri. La sfârșitul secolului al IX-lea, in regiunile de câmpie ale Moldovei de Sud,, dar și în Muntenia și Transilvania, se așează un popor al cărui nume face istorie: pecenegii. Vor sta neclintiți aproape două secole, apoi vor fi alungați peste Dunăre de un alt popor, cumanii.
În anul 1223, la Kalka, vor fi risipiți in urma bătăliei cu tătarii și cei ce au scăpat cu viața, s-au retras în ținuturile dintre Nistru și Carpați. In anul 1241 tătarii pârjolesc și regiunea de la nord-est de Bacău. La data de 15 aprilie 1400 aflăm ca în Bacău se află o parte a Cavalerilor Ioaniți, numiți mai târziu Cavalerii de Malta. La sfârșitul secolului al XIV-lea Bacăul era bine închegat ca așezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldovă, având atribuții militare și comerciale foarte importante. Reședința Domnească din vremea lui Alexandru cel Bun corespunde perioadei în care acesta a avut-o de soție pe Margareta de Losoncz, fiica voievodului Ladislau de Losoncz. Orașul Bacău a fost ocupat în noiembrie 1467 de oștile maghiare conduse de Matei Corvin.
În anul 1607, papa Paul al V-lea a înființat Episcopia de Bacău, ca episcopiei sufragană (subordonată) Arhiepiscopiei de Kalocsa,catedrala episcopală, dedicată Sfintei Maria, a suferit importante stricăciuni cu ocazia inundațiilor din anul anul 1676. În locul vechii catedrale a fost construită în anul 1839 Biserica romano catolică Sfântu Niocolae. Bacăul este format dintr-o singură localitate, care nu are subdiviziuni administrative, dar neoficial este format din 11 cartiere.Orașul se poate mândri cu o rețea de învățământ dezvoltată, care acopera intregul plan educațional, de la grădinițe, școli, licee cu o îndelungată tradiție, până la universități.
Principalele focare de cultură ale munipiului Bacău sunt:
- Biblioteca Județeană “Costache Sturdza, înființată în anul 1893,, vechiul său sediu fiind într-o clădire de patrimoniu din strada Ioniță Sandu Sturdza. În vara anului 2005, biblioteca a fost transferată cu întregul fond de carte la parterul clădirii Muzeului de Științele Naturii “Ion Borcea” din Parcul Cancicov
- Universitatea Vasile Alecsandri, care se ocupă de cercetare științifică și transfer tehnologic.
- Universitatea George Bacovia
- Complexul muzeal de Științele Naturii “Ion Borcea”
- Complexul muzeal “Iulian Antonescu”
- Galeriile de artă ceramică “Anton Ciobanu”
- Teatrul municipal Bacovia
- Teatrul de vară Radu Beligan
- Casa de cultură Vasile Alecsandri
- Filarmonica și Ateneul Mihail Jora
- Observatorul astronomic Victor Anestin
- Casa memorială “Nicu Enea”
- Casa memorială “George Bacovia”
În municipiul Bacău sunt numeroase instituții d eănvățămând d enibvel mediu, colegii naționale, licee și grupuri școlare: Vasile Alecsandri, Gheorghe Vrânceanu, Ferdinand, Ștefan cel Mare, Hernri Coandă, Mihai Eminescu, Ion Ghica, Sfântu Iosif, Nicolae Vasilescu-Karpen, Anghel Saligny, Dimitrie Mangeron, George Apostu, Grigore Tăbăcaru, Grigore Moisil, Grigore Antipa și Petru Rareș. Orasul are numeroase catedrale și biserici din diverse culte: Înălțarea Domnului, Sfinții Petru și Pavel, Sfântu Ilie, Sfântu Dumitru, Sfântu Nicolae, Sfântu Ioan, Sfânta Treime, Sinagoga, Filadelfia, Acoperământul Maicii Domnului, Speranța, Buna Vestire.
Câteva dintre personalitățile românești care s-au născut sau au locuit vremelnic în acest oras sunt:
- George Bacovia (1881 - 1957) poet
- Ion Frunzetti (1918 - 1985) critic, istoric de artă, scriitor, membru al Academiei Române
- Sile Dinicu (1919 - 1993) muzician, compozitor și dirijor
- Ion Drăgoi (1928 - 1988) instrumentist
- Ovidiu Genaru (n.1934) scriitor
- George Bălăiță (n.1935) scriitor
- Paul Grigoriu (n.1945) scriiitor și jurnalist Radio România
- Diana Lupescu (n.1954) actriță
- Dan Claudiu Vornicelu (1973 - 2010) violonist
- Victor Anestin (1875 - 1918) astronom și scriitor
- Elena Cancicov (1872 - 1917) eroină, profesoară și soră de caritate
- Mircea Cancicov (1884 - 1959) politician și academician
- Lucrețiu Pătrășcanu (1900 – 1954) avocat și om politic
- Dumitru Mazilu (n.1934) om politic și dizident român
- Viorel Cataramă (n.1955) politician și om de afaceri
- Gabriela Vrănceanu Firea (n.1972) jurnalistă și om politic
- Mihaela Melinte (n.1975) atletă
- Narcisa-Georgeta Lecușanu (n.1976) handbalistă
- Vlad Munteanu (n.1981) fotbalist
- Andrei Cristea (n.1984) fotbalist
Anual la Bacău se desfășoară următoarele sărbători publice:
- Zilele Bacăului – în luna octombrie
- Festivalul Arlekin – la începutul lunii iunie, pentru cei mici
- Gala Premiilor Comunității Băcăuane -cel mai important eveniment local de recunoaștere și stimulare a responsabilității sociale care a devenit o tradiție în comunitatea de afaceri.
- Young Island Festival – pe Insula de Agrement
Sportul la Bacău este reprezentat de:
- Echipa de fotbal FCM Bacău, nascută în anul 1950, este una dintre cele mai vechi echipe din România, și prima care a reușit să ajungă în sferturile de finală ale unei competiții europene, astăzi purtînd numele SC Bacău.
- Echipa de handbal masculin Știința Municpal Bacău, fondată în anul 1962 și care în sezonul 2011/2012 s-a clasat pe locul 2 în Liga Națională
- Echipa feminină de volei Știința Bacău - o multiplă campioană națională a României, câștigând campionatul în sezoanele 1997-1998, 2004-2005, 2012-2013 și 2013-2014.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2013/02/saint-john.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri