FARMECUL CARTOFILIEI – MEMORIA CĂRȚII POȘTALE –MUNICIPIUL HUȘI DIN JUDEȚUL VASLUI

[Victor Bivolu]

Huși, în limba idiș - חוש‎ Khush, în limba maghiară - Huszváros, în limba germană – Hussburg, este un municipiu (din anul 1995) din județul Vaslui, situat la frontiera de est a țării, fiind format dintr-o singură localitate de rang III. Municipiul Huși se situează în depresiunea omonimă, la o altitudine de 70–120 metri, la 45 kilometri est-nord-est de municipiul Vaslui, este străbătut de pârâul Huși, fiind înconjurat de dealuri cu întinse podgorii.

La recensământul populației din anul 2011 municipiul număra 26266 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 29510 locuitori), dintre care: români – 90,95%, evrei - 0,54% și restul – necunoscută. Componența confesională a municipiului Huși astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 73,91%, romano catolici – 17,19%, evrei – 0,35% și restul – nedeclarată sau altă religie.

Până în al doilea război mondial, evreii alcătuiau aproximativ 30% din populația orașului Huși. În secolele al XV-lea – al XVII-lea a existat o important comunitate maghiară (ceangăi). În anul 1648 erau 682 de ceangăi, puțin mai mult decât români la acel moment.

Localitatea Huși este atestată documentar pentru prima dată în anul 1494, într-un document care amintește drumul „ce merge de la Vaslui la Huși”.

Un alt document din 1497 amintește de Huși „ce iaste pe Drâslivțe”. Acestea sunt doar două documente ce amintesc de Huși, însă au mai existat și altele. În anul 1495, Ștefan cel Mare a construit aici o biserică cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”.

Un secol mai târziu, în anul 1598, domnitorul Ieremia Movilă a înființat Episcopia Hușilor, iar Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” a devenit catedrală episcopală.

În jurul anilor 1590 – 1600 au ajuns la Huși negustori evrei sefarzi veniți din Imperiul Otoman, care îi primise după ce fuseseră evacuați din Spania, prin anii 1452 – 1457. De la ei au rămas un cimitir și o sinagogă.

Alt val de evrei, de data asta askenazi, veniți din Galiția și din Podolia, s-a stabilit la Huși în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea.

Hușiul este numit uneori „orașul dintre vii”, fiind înconjurat în vechime din toate părțile de podgorii; în „Descrierea Moldovei”, Dimitrie Cantemir a plasat vinul de Huși pe locul al doilea după cel de Cotnari.

După ocuparea sovietică a Basarabiei din iunie 1940, cea mai mare parte a materialelor de rezervă, personalul și arhiva postului Radio Basarabia au fost retrase de la Chișinău la Huși.

Localizarea municipiului în centrul unei zone viticole face din Huși un important centru de vinificație. Industriile principale dezvoltate în Huși sunt cea constructoare de mașini-unelte și de utilaje pentru industria alimentară, industria pielăriei și încălțămintei, industria alimentară (băuturi alcoolice, conserve de legume și fructe, preparate din lapte, băuturi răcoritoare, preparate de panificație etc.), industria prelucrătoare a lemnului (fabrici de mobilă), jucării din lemn, materiale de construcții (cărămizi, teracotă) etc.

În afară de  Catedrala episcopală în Huși există un Palat episcopal ce a fost construit între anii 1782-1792 și un muzeu episcopal reconstruit în perioada 1998 - 2003. Alte obiective turistice importante în municipiul Huși mai sunt: Muzeul Municipal, înființat în anul 1957, Muzeul Viticulturii, precum și Muzeul memorial „Dimitrie Cantemir”.

Alte biserici cunoscute din Huși sunt:

• Biserica Sfinții Voievozi - construită între anii 1849-1855 de către breasla negustorilor bogasieri, situată pe strada Eroilor nr. 10
• Biserica Sfântul Dumitru - construită între anii 1834 -1836, situată pe strada Ștefan cel Mare nr. 143

Dintre clădirile istorice ale orașului amintesc:

• Banca Raiffeisen Bank - clădire construită în perioada 1938 -1940, situată pe strada General Teleman nr. 1
• Casa Adam Mitache, azi Muzeul municipal - clădire construită la începutul secolul al XIX-lea, situată pe strada General Teleman, la   8
• Tribunalul fostului județ Fălciu, azi Casa de cultură "Alexandru Giugaru" - clădire construită în anul 1892, reparată capital în anii 1988 - 1999 pe strada Alexandru Giugaru nr. 1
• Liceul Teoretic "Cuza Vodă” - clădire construită în 1913, situată pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 15

Iată și câteva monumente din municipiul Huși:

• Statuia lui Ștefan cel Mare - realizată din bronz de către sculptorul Gheorghe Alupoaie și amplasată în anul 1995 în curtea Episcopiei
• Grupul statuar „Slavă eroilor români” - ridicat în memoria Eroilor din primul război mondial - realizat de sculptor Mihai Onofrei și amplasat în anul 1928 în Parcul Rodina
• Bustul lui Dimitrie Cantemir - realizat din piatră albă de sculptorul Iftimie Bârleanu și amplasat în centrul civic al orașului
• Bustul lui Alexandru Ioan Cuza - realizat din piatră albă de sculptorul Vasile Aciobăniței și dezvelit în anul 1959 în parcul din fața Liceului „Cuza Vodă”

• Bustul lui Mihail Kogălniceanu - realizat din piatră albă de sculptorul Vasile Aciobăniței și dezvelit în anul 1959 în fața Colegiului agricol “Dimitrie Cantemir”, pe strada Mihail Kogălniceanu
• Bustul generalului Gheorghe Teleman - realizat din bronz și dezvelit în anul 1914 în Parcul Cuza Vodă
• Bustul pictorului Ștefan Dimitrescu - dezvelit în secolul al XX-lea în incinta Muzeului municipal de pe strada General Teleman nr. 8

Aici s-au născut sau au trăit personalități renumite ale României:

• Victor Anastasiu – medic și psihofiziolog
• Anton Holban – scriitor
• Octavian Cotescu – actor
• Ștefan Dimitrescu – pictor

• Constantin Codrescu – actor
• Nicolae Malaxa – mare industriaș
• Mihai Ralea – critic literar
• Corneliu Zelea Codreanu – politician

Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:

http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/01/auvelais-belgia.html

ÎȚI MULȚUMESC!