Piatra Neamț este municipiul reședință al județului Neamț, din provincia istorică Moldova, România, care include și localitățile: Ciritei, Doamna și Văleni.
Orașul este situat pe valea Bistriței, în nord-estul României, aici funcționând sediul Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est.
Municipiul Piatra-Neamț se află în centrul județului, pe malurile râului Bistrița, mai exact la ieșirea acestuia dintre munți, la confluența cu pârârul Cuejdiu.
Orașul este traversat de șoseaua națională DN15, care o leagă spre sud-est de Bacău și spre vest de Toplița, Târgu Mureș și Turda.
Din acest drum, la Piatra-Neamț se ramifică șoseaua națională DN15C, care duce spre nord la Fîlticeni, iar din acest drum se ramifică șoseaua națională DN15D, care duce spre est la Roman și Vaslui.
Zona centrală și cartierele vestice ale orașului sunt situate la altitudinea de 310 m, într-un bazin intramontan străjuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Cârloman (617 m) la nord-vest și Bâtca Doamnei (462 m) la sud-vest și, parțial extramontan în zona subcarpatică spre est, pe o parte dintre terasele Bistriței și din Depresiunea Cracău-Bistrița.
În onoarea acestui oraș, numele lui a fost atribuit asteroidului cu indicativul 100897 de către Alfredo Caronia (care actual trăiește în Piatra Neamț), atunci când asteroidul a fost descoperit la San Marcello-Italia, în anul 1998.
Orașul se bucură de câteva avantaje, o climă temeperat continentală, cu veri scurte răcoroase, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari. Beneficiind de un cadru natural avantajos și de legături ușoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astăzi al municipiului Piatra Neamț a constituit o permanentă vatră de locuire.
În Piatra Neamț, apele curgătoare cele mai importante sunt Bistrița și Cuiejdi. Printre pârâiașele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean.
Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamț sunt acumularea Lacul Bâtca Doamnei (255 ha și un volum de cca.10 mil. mc, format de barajul cu același nume) și lacul Reconstrucția (10 ha și un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriței). Ambele sunt lacuri de acumulare pe râul Bistrița.
Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizează prin masivitate și altitudini mai mari în vest și în partea superioară a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est și sud-est.
Pădurile din jur sunt formate în general din conifere (brad, molid, pin), foioase (fag. mesteacăm, carpen, stejar, plop) dar și din arbuști (corn, măceș și alun).
La recensământul din anul 2011 municipiul număra 85055 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 104914 locuitori), dintre care: români – 88,94% și restul – necunoscută sau altă etnie.
Componența confesională a municipiului Piatra-Neamț astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 87,14%, romano-catolici – 1,63% și restul – nedeclarată sau altă religie.
Cele mai vechi urme de locuire umană - ce datează din Preistorie - se regăsesc pe teritoriul actual al orașului în așezarea de la Poiana Cireșului (pe culmea Cernegura - spre gura de vărsare a pârâului Bâtca Doamnei), datată din mezolitic (cca. 12.000 î.e.n.).
Antichitatea este reprezentată prin: Fragmente de ceramică, obiecte de piatră și silexuri aparținând civilizației cucuteni și epocii bronzului, descoperite în Ciritei, Lutărie, Văleni - zona Bolovoaia. La Bâtca Doamnei, Cozla și Dărmănești s-au evidențiat elemente aparținând civilizației geto-dace (sec. II î.e.n. - II e.n.), căreia îi aparține un segment semnificativ al istoriei locale. Așezările fortificate de la Bâtca Doamnei și Cozla (sec. I i.e.n. - I e.n.) sunt marca existenței unui centru politic, economic și spiritual, cetatea Petrodava fiind menționată în lucrarea Geographica, a lui Ptolemeu.
Evul Mediu este reprezentat prin: Așezarea de la Lutărie, sec.V- VI, Așezarea limitrofă de la Brășauți-Dumbrava Roșie, sec.VIII-IX.
Primele mențiuni scrise despre Piatra Neamț se întâlnesc în Cronica rusească (cca. 1387-1392) sub numele de Kamena (Piatra) - în Lista orașelor valahe de la Dunare și în documentele asociate cu expediția regelui maghiar Sigismund de Luxemburg în Moldova, în anul 1395.Dreptul de târg al orașului este atestat din evul mediu, însă statutul de târg domnesc îl primește doar în anul 1453.
Prin secolul al XVII-lea așezarea era locuitî majoritar de maghiari și de sași. Cu timpul Târgul Piatra capătă o mai mare importanță, aceasta și datorită constituirii aici (estimată a fi între 1468-1475) a unei Curți Domnești (menționată ulterior în mai multe rânduri - 1552, 1570, 1594), de către Ștefan cel Mare. Aceasta a exercitat o puternică influență atât în plan economic, politic, cât și administrativ, chiar dacă ea nu a fost decât o casă voievodală.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi
articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2019/11/gendt-olanda.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri