Tulcea, în limba turcă -Tulça, Hora-Tepé sau Tolçu, în limba greacă – Αιγισσός – Aegyssus, în limba bulgară – Тулица -Tulitsa, în limba rusă / ucraineană - Тулча-Tulcha, este municipiul de reședință al județului cu același nume, situat în nordul provinciei Dobrogea și care include și satul Tudor Vladimirescu.
Orașul este situat pe 7 coline din Dealurile Tulcei, pe o vatră populată continuu începând din perioada culturii Gumelnița (2900 - 2200 î.C.), continuând cu așezarea greacă Aegyssus (secolul VIII î.C.), cu portul și orașul roman din secolele I - II d. C. , cu orașul numit Tulcea din vremea lui Mircea cel Bătrân. Sub stăpânirea otomană (1420 - 1877) orașul decade, un reviriment înregistrându-se odată cu deschiderea canalului Sulina. Orașul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1506.
Începând cu 1839, pentru a demonstra voința de modernizare, sultanii otomani au declanșat reformele denumite Tanzimat. După Războiul Crimeii, în contextul acestora, în regiunea malului drept al cursului inferior al Dunării, Imperiul a organizat vilayetul Dunării, o provincie pe care o dorea un model pentru organizarea altor provincii ale statului multietnic. În cadrul acestui vilayet, Tulcea juca rolul de capitală a subunității administrative ce cuprinea nord-estul extrem: sangeacul Tulcea.
S-a construit un palat administrativ unde își avea sediul instituția mutesarifului de sangeac; între 1856 și 1878, postul acesta a fost ocupat succesiv de Suleiman Bei, Resid Paşa, Razim Paşa, Ismail Paşa, Fahri Bei, Ali Bei și Said Bei. În urma Războiului ruso-turc din 1877 – 1878, cu participarea României, aceasta a primit prin tratatul de la Berlin Dobrogea de Nord împreună cu recunoașterea internațională a independenței, Tulcea devenind de atunci parte a statului român.
În perioada 1840-1859, localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni. Majoritatea acestora aveau să părăsească localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania Nazistă, sub lozinca Heim ins Reich (Acasă în Reich). Până la reforma admnistrativă din anul 1950 Tulcea a fost reședința județului interbelic Tulcea. După instaurarea regimului comunist Tulcea a devenit reședința unui raion din Regiunea Dobrogea. După cel de-al doilea război mondial orașul s-a extins și s-a modernizat.
Tulcea este un oraș industrial, port pentru navele de pasageri, precum și pentru cele care transportă produse industriale, mai ales materii prime. Debitele Dunării la Tulcea sunt în medie de 5000-6000 mc/s, minimele fiind de 2000 mc/s, iar maximele de 15.000-16.000 mc/s. La recensământul din anul 2011 municipiul de la gurile Dunării număra 73707 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 91875 locuitori), dintre care: români – 83,37%, romi – 1,29%, turci – 1,11%, ruși lipoveni – 2,35% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a municipiului Tulcea, astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 85.91%, musulmani – 1,32%, ortodocși de rit vechi – 1,29% și restul – nedeclarată sau altă religie.
În oraș există următoarele muzee:
- Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM)
- Muzeul de Științe Naturale "Delta Dunării"
- Muzeul de Artă (Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord- Dobrogean)
- Muzeul Colecțiilor de Artă "Casa Avramide" (Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord- Dobrogean)
- Muzeul de Etnografie și Artă Populară (MEAP)
- Muzeul de Istorie și Arheologie
- Nava Muzeu Republica
Dintre lăcașurile de cult amintesc:
- Catedrala Episcopală Sfântul Ierarh Nicolae
- Templul Israelit
- Biserica Sfântul Gheorghe, cunoscută și ca „Biserica cu ceas”
- Catedrala Buna Vestire
- Biserica Armenească
- Moscheea Azizyie
Alte atracții turistice ale orașului sunt: Delta Dunării, Teatrul Jean Bart și Monumentul Independenței. Orașul deține mai multe parcuri: Parcul Personalităților, Parcul Albatros, Parcul „Carol”, Parcul Hotel Delta și Parcul Victoria. În municipiul Tulcea se află 11 licee, 13 școli generale și 24 de grădinițe. În Tulcea există două gări: Tulcea Mărfuri și Tulcea Oraș. Aceasta din urmă este cea mai importantă și este capătul liniei 804, ce leagă Tulcea de Medgidia (144 km).
Zilnic pleacă două perechi de trenuri personale spre Constanța și o pereche de trenuri accelerate spre București, acestea din urmă fiind deservite de automotoare Siemens Desiro (Săgeata albastră). Cel mai apropiat aeroport este situat în localitatea Mihail Kogălniceanu. Enumăr câteva personalități care s-au născut sau au trăit în acest oraș: matematicianul Grigore Moisil, scriitorul Traian Coșovei, actorul Radu Gheorghe, actrița Tora Vasilescu, politicianul Crin Antonescu, sportivul Ivan Patzaichin și solista de muzică ușoară Alexandra Canareica.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2015/01/arbing-austria.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri