Filiași este un oraș din sud-vestul județului Dolj, care include și satele: Almăjel, Bâlta, Braniște, Fratoștița, Răcarii de Sus și Uscăci. Este un vechi târg comercial, devenit mai târziu oraș și un important nod feroviar și rutier al Olteniei. Pe teritoriul orașului descoperirile arheologice au scos la iveală ceramică aparținând renumitei culturi de Coțofeni din epoca bronzului, precum și Tezaurul de la Filiași, care conține în special bracteate germane (vechi monede de argint), precum și monede din Boemia și Anglia. Tezaurul a fost probabil îngropat în 1241, anul invaziei tătarilor și conține monede austriece emise în Salzburg și Carintia, precum și în diverse alte orașe europene, cuprinzând și trei esterlini din Anglia regelui Henric al II-lea Plantagenet (1133 – 1189).
Prima atestare a numelui localității datează de la 1 ianuarie 1573. În anul 1935 învățătorul Nicolae Mitea dă viață unui lăcaș de referință din istoria orașului: Biblioteca Poporului, actualmente Biblioteca Orășenenască “Anton Pann”. O altă importantă realizare pentru Orașul Filiași a avut loc în jurul anului 1955, când primarul (președintele) din acea vreme, Ștefan Moraru, a introdus pentru prima dată electricitate pe toate străzile și iluminat stradal pe toate arterele principale, acesta extinzându-se în tot orasul în următorii ani. O altă mare realizare a primarului Ștefan Moraru a fost amenajarea străzilor din orașul Filiași, acestea fiind pavate cu piatră cubică începând cu anul 1960, tot sub conducerea lui Ștefan Moraru în Filiași s-a introdus prima rețea de canalizare și apă potabilă ce acoperea zona centrală a Filiașiului.
În jurul aniilor 1958 – 1963 sub ocârmuirea primarului Ștefan Moraru s-a amenajat primul centru de agrement și relaxare la Hanul Mare, zona celor 3 lacuri, existând posibilitate și condiții foarte bune pentru pescuit, iar la sfârșitul săptămânii se deschidea debarcaderul, fiecare cetățean având posibilitatea de a se relaxa vâslind. Casa de Cultură împreună cu Grădina de Vară au fost construite în jurul anului 1954; aici se țineau balurile de săptămână, se proiectau filme și spectacole. Ștefan Moraru a rămas și va rămâne în istoria Filiașiului unul dintre primarii care au pus piatra de temelie Filiașiului de astăzi. Tot sub ocârmuirea lui Ștefan Moraru s-a construit actuala piață și Hala orașului. În jurul anului 1967, Ștefan Moraru a pus piatra de temelie a Fabricii de Pâine, a Restaurantului Jiul și Grădinii de Vară din spatele acesteia. Omul Ștefan Moraru a fost singurul care a schimbat fața comunei Filiași iar în anul 1968, în luna mai, Filiașiul sub Ștefan Moraru a primit rangul de oraș. La recensământul din anul 2021 orașul număra 15031 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2011 – 16900 locuitori) dintre care: români – 79,88%, romi – 6,46% și restul – necunoscută sau alte etnii. Componența confesională a orașului doljean Filiași astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 83,295, penticostali – 1,72% și restul – nedeclarată sau alte religii. Atracțiile turistice ale orașului sunt:
- Mausoleul Filisanu
- Biserica „Sf. Nicolae”(1750-1755), din satul Fratoștița;
- Capela Filișanu(1864-1868);
- Biserica „Sfântu Nicolae”(1887)
- Gara Filiași - pe unde a trecut Eminescu în 1878, când a vizitat conacul de la Florești al boierului Mandre
Dacă îți place subiectul te invit să vezi să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/09/arville-belgia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri