Hârlău este un oraș în județul Iași care include și localitatea Pârcovaci și care se află în nord-vestul județului Iași, pe malul râului Bahlui. Prima atestare documentară datează din anul 1384 când mama domnitorului Petru Mușat își stabilește curtea aici. În Evul Mediu aici a funcționat o curte domnească, în care Ștefan cel Mare a ridicat o biserică, care poate fi văzută și azi. Hârlău a fost temporar reședință domnească după ce curtea de la Iași a ars în 1624 în timpul lui Radu Mihnea.
Târg medieval, Hârlăul și-a pierdut privilegiile în 1783, când deținătorul moșiei, Constantin Mihail Cecan Racoviță, a dat moșia mănăstirii Precista din Roman. În 1950, a fost retrogradat la rang de comună, dar și-a păstrat un rol administrativ, devenind reședința raionului Hârlău din regiunea Iași. În 1968, Hârlău a redevenit oraș și a trecut la județul Iași. La recensământul din anul 2011 orașul număra 10905 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 11268 locuitori) dintre care: români – 85,97%, romi – 5,77% și restul – necunoscută sau altă etnie.
Componența confesională a orașului ieșean Hârlău astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 91,04% și restul – nedeclarată sau altă religie. În economia localității se remarcă industria textilă, de prelucrare a lemnului și alimentară. La sud de oraș se află cunoscuta regiune viticolă Cotnari. Orașul este străbătut de șoseaua națională DN28B, care leagă Iașiul de Botoșani. La Hârlău, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ281A, care deservește comuna Deleni. La Hârlău se află capătul de linie al căii ferate Podu Iloaiei – Hârlău, pe care circulă trenuri de călători cu destinația Iași.În oraș funcționează două școli generale și două licee: Colegiul Național „Ștefan cel Mare" Hârlău și Liceul Tehnologic Hârlău.
Principalele atracții turistice ale orașului sunt:
- Ansamblul curții domnești din secolele al XIV-lea–al XVII-lea, format din curtea propriu-zisă și din Biserica Sfântu Gheorghe (1492)
- Biserica Sfântu Dumitru (1535).
- Situl arheologic “Între Islazuri”, pe versantul nordic al dealului Miriște de la vest de satul Pârcovaci, sit ce cuprinde așezări din perioada Halstatt, seolele al VI-lea–al VIII-lea (epoca migrațiilor), secolele al XI-lea–al XII-lea) și din secolul al XVII-lea.
- Spitalul vechi (1858)
- Casa de cultură (începutul secolului al XIX-lea);
- Casa Grigoriu (aceeași perioadă, aflată în strada Mihai Eminescu; începutul secolului al XIX-lea);
- Paraclisul caselor Ghica (prima jumătate a secolului al XIX-lea);
- Primăria orașului, denumită Casa Zoltman (începutul secolului al XIX-lea);
- Casa parohială a bisericii „Sf. Dumitru”;
- Școala tip „Spiru Haret” (începutul secolului al XX-lea);
- Biserica Sfântul Nicolae (1848);
- Muzeul de Istorie Casa Tăutu (secolele al XVII-lea–al XVIII-lea);
Aici au trăit o vreme Petru Rareș (1483-1546), domn al Moldovei și Lucia Țibuleac, soprană, solistã a Operei Române din București.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/09/info-numis-mondo-63.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri
Interesant, dar parca despre casa de cultura n-as prea crede, chiar asa?
Vă cred!