Hațeg (în maghiară - Hátszeg, în germană - Hötzing) este un oraș în județul Hunedoara, care include și satele: Nălațvad, Silvașu de Jos și Silvașu de Sus, el fiind centrul ținutului istoric și etnografic Țara Hațegului.
Fosilele găsite în zona Hațeg se întind pe peste 300 de milioane de ani din istoria geologică a Pământului, de la recife de corali tropicali și insule vulcanice în Marea Tethys, dinozauri, mamifere primitive, păsări și reptile zburătoare (cum ar fi Hatzegopteryx, care a fost numit după regiune), deasemnea în perioada cretacică a existat și Insula Hațeg unde a trăit magyarosaurus dacus, un gen de dinozaur sauropod pitic.
În anul 1765, localitatea a fost militarizată în întregime și a făcut parte din Compania a II-a de graniță a Regimentului I de Graniță de la Orlat, până în 1851, când a fost desființat. Prima mențiune a Țării Hațegului (Terra Harszoc) apare în Diploma Ioaniților din anul 1247.
Numele poate veni din maghiară, de la hat-szék, adică „șase scaune de judecată”, înțeles ca „districtul celor șase scaune”, ori de la hát-szeg, „cetatea de pe vârful din spate”. O altă ipoteză: harszoc ar veni de la cuvântul hârs, care în limba cumană înseamnă „urs”.
Localitatea este situată în zona unor importnate obiective turistice:
- Mănăstirea Prislop, la 13 km nord-vest de Hațeg, întemeiată de călugarul Nicodim, în anul 1404, cu sprijinul domnitorului Mircea cel Bătrân.
- Mănăstirea Cetatea Colț, situată în comuna Râu de Mori
- Cetataea Colț, construită de familia Cândea în secolul al XV-lea, în apropierea com. Râu de Mori, situată pe vârful unui deal.
- Sarmisegetusa, ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa se află la 17 km. de Hațeg pe DN68.
- Castelul Kendeffy de la Sântămăria-Orlea, castel feudal construit în secolul al XVI-lea pe malul Râului Mare - cel mai bine păstrat monument din zonă.
- Biserica Sfântu Nicolae din Densuș, construită în secolul al XII-lea pe un sit din secolul al IV-lea.
- Biserica reformată calvină din Sântămărie-Orlea, ridicată în piatră de cnezii din familia Cândea la sfârșitul secolului al XIII-lea în stil romantic
- Parcul național Retezat, declarat parc național în anul 1935, rezervația Retezat (cu peste 80 lacuri glaciare) este unul din cele mai importante destinații turistice.
- Cabane și situri turistice în Gura Zlata, Râușor, Lăpușnicu Mare, Pietrele, Rotunda, Buta, Bucura, Zănoaga, Poiana Pelegii, Câmpușel, Stâna de Râu, Râu Mare.
- Rezervația de zimbri, la 3 km de oraș pe DN66, cea mai renumită rezervație de creștere a zimbrilor.
- Câteva dintre lăcașurile de cult hațegane sunt:
- Biserica ortodoxă Sfântul Ierarh Nicolae, construită în perioada anilor 1821 - 1828
- Biserica reformată Sfânta Treime, construită între anii 1824 – 1829
- Biserica romano catolică Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, construită în anul 1745
La recensământul din anul 2011 orașul număra 9685 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 10910 locuitori) dintre care: români – 93,15%, maghiari – 1,6% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a orașului hunedorean Hațeg astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 74,11%, romano catolici – 1,77%, penticostali – 6,27%, greco catolici – 3,13%, baptiști – 8,39% și restul – nedeclarată sau altă religie. SURSA – NET = Wikipedia
În anul 1936 la Haţeg au rulat filmele „Rapsodia dragostei”, „Infanteriul iubeşte”, „Ştrengarul”, „Femeia fără suflet”, „Nebunia bancară”.
La 26 martie 1940 corespondenţilor ziarelor li se aduce la cunoştinţă că a fost constituit la primărie un serviciu de presă care avea menirea de a verifica materialele care urmau să fie trimise la destinaţie, conform unui ordin ministerial.
În anul 1942 terenul sportiv a fost solicitat a fi utilizat de Batalionul 10 Vânători de Munte pentru activitate specifică. Primăria se foloseşte de dispoziţiile legale si nu cedează terenul, dar permite folosinţa pentru interesele militarilor.
În timpul primului război mondial din Haţeg au fost mobilizaţi în armata austro-ungară 365 de locuitori, în urma luptelor 23 au devenit invalizi de război… În decembrie 1918 la Haţeg s-a declanşat „revoluţia”, a fost într-o zi de luni, zi de târg, pentru a se păstra ordinea s-au împuşcat de oficialităţi vreo opt oameni, mişcarea s-a stins ca violenţă, dar era pericolul ca persoanele din satele vecine să năvălească în oraş era real. Imperiul Austro-Ungar se clătina, lumea intra în schimbări majore, „închisoarea popoarelor” era devastată de mişcările naţionale.
La Adunarea de la Alba Iulia din anul 1918 au participat 43 de persoane din Cercul Electoral Haţeg din totalul celor 165 de reprezentanţi hunedoreni, haţeganii au fost acolo, unii membrii de drept, alţii aleşi. În anul 1923 în oraş se edifică o popicărie, un cetăţean privat îşi pune proprietatea proprie la dispoziţia unei activităţi care a atras multe pasiuni la nivel local, iar ulterior, cu efecte la nivel naţional.
În hotelul „Mielul de aur” din localitate, în anii 1936-1938, se ţineau reuniuni ale personalităţilor oraşului cu ocazia diferitelor sărbători, erau invitaţi artişti care înviorau sufletele oamenilor şi aduceau mesajul unei culturi române tot mai consistentă şi expresivă. Lumea sărbătorea, era preocupată de obiceiuri, colinde, mesaje importante, lumea se unea sub puterea chemării speciale a bunăstării…
La Haţeg au trăit, au muncit şi s-au format ca oameni reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, a existat libertatea credinţei, deşi în unele perioade lumea a luat-o razna, dar bisericile de diferite denominaţiuni au avut o viaţă densă, interesantă, implicate şi în activităţi sociale, ori în adunări care trezeau sufletele oameni.
În ciuda unor evenimente tensionate din România, au existat soluţii, de exemplu în 27 septembrie 1942 în curtea liceului din oraş, protopopul ortodox şi vicarul greco-catolic au oficiat împreună serbarea dedicată noului an şcolar…
Fenomenul religios la Haţeg în perioada de referinţă a fost unul complex, oamenii şi-au îndreptat speranţa spre Dumnezeu, fie că erau ortodocşi, greco-catolici, reformaţi, franciscani, baptişti, penticostali. Unii au suferit, alţii s-au implicat, numeroasele biserici din localitate demonstra că zona era una a libertăţii de închinare, că unii au rezistat prin rugăciune, prin puterea Evangheliei…
În anul 1938 oficialităţile au sigilat uşile de la intrarea bisericii creştine baptiste din localitate conform unor dispoziţii venite din partea guvernanţilor. În anul 1941 un număr de 132 de familii reformate nu aveau avere, erau la dispoziţia destinului…
În anul 1939 călugăriţele de la Mănăstirea Franciscană se pregăteau să părăsească localitatea, dar au fost convinse să rămână, ca exemplu de rezistenţă.
În anul 1916 preoţii ortodocşi din Haţeg au fost consideraţi periculoşi de autorităţile maghiare ale vremii, unii au fost deportaţi sau închişi… Ulterior, ei şi-au adus o contribuţie importantă la evenimentele care au precedat Marea Adunare de la Alba-Iulia, iar după Unire au ajutat autorităţile române să edifice o administraţie stabilă şi puternică în zonă.
Lumea era în schimbare, Dumnezeu îi iubea şi pe haţegani. În anul 1938, evreilor din oraş li s-a recunoscut cetăţenia română, conform normelor legale din acea vreme, erau vremuri complicate, imperiul căzuse, oamenii au găsit aici o vatră, au trăit, au muncit…În anii 1934-1940 la Haţeg exista o tabără de muncă unde tinerii evrei învăţau să muncească în domeniul agricol, pregătindu-se pentru plecarea în Palestina…
În oraş era o sinagogă, viaţa evreilor a fost intensă, cu evenimente dure, dar unele frumoase, legate de tradiţiile speciale ale cultului iudaic… Ei pendulau între a locui în oraş sau a pleca în Palestina, ori în alte ţări unde era chemare sfântă. În aerul tare al istoriei pluteau marile transformări care au marcat faţa lumii, aşezarea acesta din Ardeal a oferit o vatră celor care au iubit locul, până la urmă şi Ţara Haţegului e un loc sfânt. SURSA –NET: https://costyconsult.wordpress.com/tag/hateg/
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/01/monede-de-colectie-bulgaria-5.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri