Odobești este un oraș din județul Vrancea care include și satul Unirea.Orașul se află în mijlocul podgoriei Odobești a Subcarpaților de Curbură. La nord-vest se înalță Măgura Odobești, care ajunge la înălțimea de 996m, iar la sud trece cursul de mijloc al Milcovului. Altitudinea medie a orașului este de 150 metri.
Orașul este legat de Focșani, reședința de județ, prin DN2M ce se continuă către vest, până la Nereju. O linie de cale ferată leagă orașul de Focșani (inaugurată în data de 22 septembrie 1895 ). După Gheorghe I. Lahovary numele localității vine de la cuvântul "odobă" care înseamnă "vale". La recensământul din anul 2011 orașul număra 9364 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2002), dintre care: români – 93,1%, romi – 1,14% și restul – necunoscută sau ată etnie.
Componența confesională a orașului Odobești, astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 94,09% și restul – nedeclarată sau altă religie. În zona Odobeștiului există urmele unor așezări din epoca neolitică, de asemenea mărturii de așezare romană. Pe la 1227 pe locul actualei urbi se presupune că a fost cetatea Milcovia - Civitas de Mylco, sediul Episcopiei catolice de Milcov, a cumanilor. După Neagu Djuvara ar fi fost vorba de o adevarată capitală a Cumaniei catolice ce se constituise în sudul Moldovei.
Ea a fost însă curând distrusă de marea invazie mongolă, din 1241. Mai târziu au fost prezenți în zonă și cavalerii teutoni care au ridicat aici o cetate, Kruceburg (Kreuzburg?) pe dealul Șarba. Pe locul ei s-ar fi zidit ulterior cetatea Crăciuna, dar asupra locului precis al acesteia există teorii contradictorii. După unii, actuala Cetățuie de pe dealul Șarba ar fi ruinele cetății Crăciuna.
Prima atestare documentară a localității datează din 17 septembrie 1626, fiind vorba de un contract de vânzare de pământuri din vremea domnitorului Miron Barnovski, în care este amintit „socrul popii lui Toader din Odobești”. În veacul al XVII-lea ia avânt în regiune cultura viței de vie, existentă aici încă din vremea domnitorului Petru Rareș și care va face faima orașului. Podgoria Odobești apare in Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, fiind cotată de autor ca a treia ca importanță după cele de la Cotnari și Huși.
În anul 1883 locuitorii Odobeștiului, a căror principală îndeletnicire era viticultura, au fost loviți de o gravă criză atunci când filoxera a distrus 95% din plantațiile de viță de vie. Prin eforturi deosebite, cu concursul primarului Manea Băiatu, au fost salvate în cantități mici soiurile tradiționale locale Galbena de Odobești, Plăvaia și Mustoasa, într-o pepinieră amenajată în satul Vărsătura.
În rest, în podgorie au fost plantate soiuri nobile de import, aduse mai ales din Algeria, care pe atunci era colonie franceză si astfel arealul viticol a fost refacut până în anul 1910. Primul război mondial cu luptele grele pe care le-a prilejuit chiar în zona Vrancei, apoi ocupația austro-germană au adus pagube serioase orașului. Măgura Odobești a devinit în această perioadă sediul comandamentului german, iar zona a ajuns sa fie inspectată în 1917 de către însuși Kaiserul Wilhelm al II-lea, care a dormit o noapte în Odobești.
În orașul Odobești se află patru monumente istorice de arhitectură de interes național: beciul domnesc din secolul al XVI-lea; biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel – Cazaclii, datând din 1777; ansamblul bisericii “Sfânta Cruce” datând din secolul al XVIII-lea și cuprinzând biserica propriu-zisă, turnul-clopotniță și zidul de incintă; și biserica ”Nașterea Domnului”, ridicată în 1732, din strada Tudor Vladimirescu. În rest, alte cincisprezece monumente sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea, ca monumente de interes local.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/01/savona-italia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri