Rupea, mai demult Cohalm (în dialectul săsesc - Räppes, în germană -Reps, în maghiară - Kőhalom, în latina - Ripa), este un oraș din județul Brasov care include și localiatea Fișer.
Localitatea se află pe artera E60 la 60 km distanță de Brașov și 50 km de Sighișoara, fiind deservită și de o gară pe magistrala CFR 300.
Fondată cel mai probabil între secolele al XII-lea și al XIII-lea (vezi terra Daraus, în Dipoma andreană - 1224), odată cu reorganizarea juridică zonală, localitatea Rupea s-a dezvoltat la poalele cetății care în trecut a reprezentat un punct strategic defensiv important pentru administrația săsească din sudul Transilvaniei, și a găzduit un scaun de judecată.
Din punct de vedere administrativ, din prima jumătate a secolului al XIV-lea până în anul 1876, Rupea a fost sediul unuia dintre scaunele săsești (vezi Șapte Scaune), intrând după acea dată până în 1920 în componența comitatului Târnava Mare, iar apoi până în anul 1950 în județul Târnava Mare.
În urma reformelor administrativ-teritoriale din perioada comunistă localitatea a făcut parte din regiunea Stalin (1950-1960) și regiunea Brașov (1960-1968), pentru ca începând cu anul 1968 să intre în componența județului Brașov.
La 11 km de localitate trece Via Transilvanica, cel mai important și lung traseu de drumeții și anduranță din România, iar la 13 km se află situl rural Viscri, inclus în patrimoniul UNESCO.
În localitate se găsesc atât monumente de patrimoniu arhitectural de interes național (cetatea Rupea sec.XIV-XVII, ansamblul bisericii evanghelice sec.XV-XVIII), cât și monumente de interes local (ansamblul str. Cetății sec.XVIII-XIX, ansamblul str. Republicii sec.XVIII-XIX, casă str.Republicii nr.104 sec.XVII,1870, casa Nicolae Filipescu, nr.105 sec.XVIII și casă str.Republicii nr.117, 1864
În afara acestora, biserica romano-catolică "Sf.Ana", construită între 1808-1810 sub patronajul și cu ajutorul financiar al contesei Anna Teleki de Szek (1780-1841), prezintă elemente ale stilului baroc transilvănean.
Fostă mănăstire a ordinului franciscan apărută în anul 1760 pe terenul oferit de Andreas Glantz, membru al consiliului orășenesc, noul edificiu a fost ridicat pe ruinele unei capele care data din 1762.
Cetatea, atestată în 1324 ca și fortificație regală (castro Kuholm), se dezvoltă în jurul unei așezări confirmate documentar din secolul al XIII-lea. În 2023 cetatea a fost vizitată de aproximativ 100000 de turiști.
În localitate se află un spital orășenesc înființat în anul 1902, cu o capacitate prezentă de 80 de paturi, având urmatoarele secții: chirurgie generală, obstetrică fiziologică, neonatologie, pediatrie, medicină internă, boli infecțioase și ATI.
Liceul "Șt.O.Iosif", fondat în 1921, are în prezent o capacitate de aproape 400 de elevi. Acestă instituție de învățământ teoretic, tehnic și profesional este continuatoarea simbolică a vechii școli de meserii fondată în 1873 sub auspiciile Universității Săsești.
Muzeul Etnografic "Gheorghe Cernea", înființat în anul 1957, ilustrează caracterul multiculturual al zonei Rupea, prezentând obiecte de îmbrăcăminte tradițională, țesături, mobilier, unelte gospodărești, icoane și ceramică ale comunităților istorice.
Câteva dintre lăcașurile de cult ale orașului sunt:
- Biserica Evanghelică-Luterană - construită în secolul al XV-lea
- Biserica Ortodoxă "Sf. Nicolae" - construită între anii 1791-1794
- Biserica Ortodoxă "Sf. Treime" - construită în jurul anului 1898
- Biserica Penticostală Betania
- Biserica Romano-Catolică "Sf. Ana" - construită în 1808
- Biserica Unitariană
În subsolul zonei se găsește un masiv de sare. Exploatarea apei sărate este confirmată arheologic pe cuprinsul localității încă din perioada romană (în apropierea unei așezări din secolul II-III).
De asemenea, în subsolul localității există depozite de apă sulfuroasă, care în a doua jumătate a secolul al XIX-lea până în prima parte a secolului XX, aduceau renume localității pentru proprietățile curative (recomandate mai ales pentru tratarea reumatismului), atrăgând vizitatori din întreg spațiul Central European (Viena, Dresda, Cernăuți), precum și din Vechiul Regat.
Ca acțiuni culturale permanentizate în Rupea enumăr:
- Festivalul “Săptămâna Haferland″ - desfășurat în zona cuprinsă între Rupea și Sighișoara, evenimentul promovează cultura și tradițiile săsești.
- Colindatul de ceată bărbătească - obicei tradițional înscris în lista patrimoniului mondila UNESCO, desfășurat în localitate cu ocazia sărbătorilor de Crăciun
- În fiecare vineri în localitate se ține târg (piață) a cărui vechime este confirmată documentar din 1434 (oppidum Kwehelm) și reînnoită în 1589 printr-un document emis de principele Sigismund Bathory.
În urma săpăturilor efectuate pe raza orașului Rupea s-a atestat prezența omului pe aceste meleaguri încă de acum 2.000 de ani, în partea de jos a orașului descoperindu-se o piatră militară romană. Denumirea localității derivă din cuvântul latin “rupes” care înseamnă con de stâncă și se atribuie stâncii cuaternare pe care se înalță cetatea. Ca reședință de târg, Rupea este amintită încă din 1433 și cunoscută ulterior ca un centru comercial dezvoltat. Anual se țineau aici 4 târguri mari. Târgurile din Rupea erau cele mai renumite din Transilvania epocii. Pe timpul lui Matei Corvin, Rupea era centrul a 12 bresle de meștesugari.
În ordine cronologică, breslele care se știe că au funcționat în Rupea sunt: Breasla tăbăcarilor (1493, 1778); Breasla morarilor (1540); Breasla fierarilor (1569); Breasla rotarilor (1589); Breasla dogarilor (înainte de 1580); Breasla tâmplarilor (1630, reglementări aprobate la Sibiu); Breasla croitorilor (1625, devine independentă în 1714); Breasla măcelarilor (1751); Breasla olarilor (probabil fondată în jurul anului 1776).
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2014/09/padova-italia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri