Oraşul Șeini, din județul Maramureș, este situat în extremitatea de Nord Vest a României, în provincia istorică Maramureş, la poalele de Sud ale Dealului Comja (960 m), care reprezintă o prelungire a Munţilor Gutâi, în Câmpia Someşului, la 140 m altitudine, pe pârâul Șeinel, afluent drept al râului Someş.
Din punct de vedere demografic, Șeini face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de 9580 locuitori (1 ian. 2019), dintre care 4713 bărbați şi 4867 femei (români - 78,0%, maghiari - 15,4%, rromi - 2,1% şi restul – necunoscută sau altă etnie). Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensământ s-au înregistrat: ortodocşi - 63,9%, reformaţi - 11,1%, greco-catolici - 9,7%, romano-catolici - 6,4%, baptişti - 1,5%, penticostali - 1,5%, martorii lui Iehova - 1,2% şi restul – nedeclarată sau altă religie.
Oraşul Seini este un important nod rutier al judeţului şi dispune de o staţie de cale ferată în oraşul Seini şi de alta în satul Săbişa, pe linia Satu Mare – Botiz – Medieşu Aurit – Seini – Ilba – Buşag – Baia Mare, inaugurată în anul 1884. În arealul oraşului Seini se exploatează andezit, tufuri vulcanice, dolomit şi trahit. Unităţile economice din oraş produc utilaje industriale şi agricole, miniexcavatoare, buldozere pe şenile, mobilă, produse abrazive pe suport textil, hârtie, scule abrazive, confecţii textile şi metalice, nutreţuri combinate pentru hrana animalelor, produse alimentare (preparate din carne şi lapte, drojdie, oţet, spirt ş.a.).
Localitatea apare menţionată documentar, pentru prima oară, în 1334, în lista dijmelor papale, cu numele Synir, iar ulterior este consemnată în unele documente ca oppidum/târg (în 1341, 1344) şi cu toponimele Castrum Zynyr (în 1490), Szinyr Varallya (în 1828), Szinyr-Varalja (1851), Săini (1909-1919) şi Seini (după 1920). Aşezarea a fost devastată de tătari în 1677 şi 1717. Comuna Seini a fost declarată oraş la 18 aprilie 1989, având în subordine administrativă satele Săbişa şi Viile Apei.
Principalele atracții turistice ale orașului sunt:
- Ruinele unei cetăţi medievale, situată pe Dealul Comja, menţionată documentar în 1490
- Biserica romano-catolică,“Neprihănita Zămislire”, sfinţită în 1421, cu unele transformări ulterioare, transformată în biserică reformată în 1641 şi redevenită biserică romano-catolică în 1753.
- Biserica reformată-calvinăa fost construită în stilul goticului târziu, în anii 1796-1802, cu Turn clopotniţă adăugat în anul 1811;
- Biserica ortodoxă cu hramul “Sfântul Ioan Gură de Aur” a fost construită în perioada 1876-1882 pe locul unei vechi biserici din lemn, cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, cu un Turn ridicat în 1909-1910. Are un iconostas din piatră albă, pictat de Emilian Cornea din Cluj în anul 1947.
- Sinagogaconstruită în anul 1904, în prezent aflată într-o stare avansată de degradare, declarată monument istoric;
- Conacul Bay,construit în secolul 19, de către Béla Papólczy, a intrat în posesia fiicei lui, Mária Papólczy, ca zestre la căsătoria acesteia cu Czomaközi Bay Miklós
- Clădirea fostei judecătorii(începutul secolului 20);
- Clădirea fostei şcoli confesionale ortodoxe româneşti, construită în anii 1860-1865, azi declarată monument istoric;
- Clădirea fostei şcoli confesionale romano-catolice (secolul 18), azi declarată monument istoric.
- Pe pantele Dealului Comja (960 m altitudine), care domină partea de Nord a oraşului, se află înscris numele poetului naţional Mihai Eminescu, format din circa 10000 de trunchiuri şi coroanele molizilor şi pinilor plantaţi în 1939 de către soldaţii armatei române, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/08/bystrzyka-klodzka-polonia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri