Palatul administrativ din municipiul Tulcea, denumiri alternative Palatul Pașei sau Conacul Pașei, denumire și destinație actuală Muzeul de Arte (din anul 1982) este o clădire impunătoare, cu statut de monument istoric, ce face cinste orașului de la gurile Deltei Dunării ce se află pe Strada Grigore Antipa, nr.2. Cladirea a fost ridicata intre anii 1863-1865 ca palat administrativ al sangeacului Tulcea.
Palatul Paşei a fost ridicat aproape de port, pentru a putea fi văzut de pe corăbiile care treceau pe Dunăre, pentru a sublinia, încă o dată, faptul că viaţa la Tulcea este mai bună de când aici au ajuns turcii. Dobrogea, fiind sub stapanire otomana timp de aproape 460 de ani, a cunoscut organizarea administrativa a Imperiului Otoman, impartit in guvernământe (vilaeturi), departamente (sangeacuri), districte (cazas).
Din 1860, Tulcea devine resedinta de sangeac cu districtele Kilia, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Macin, Sulina, Harsova, Babadag, Kustendje, Medgidia, Mangalia, Cernavoda, Silistra. In sediul palatului isi desfasurau activitatea mutesariful – administratorul sangeacului si murdirii – administratorii celor 9 districte. Cu plecarea din Tulcea a ultimului mutesarif, Fahry Bey (7 aprilie 1877) s-au inmormantat pentru vecie cei 460 de ani de stapanire otomana. Dupa reunirea Dobrogei cu Romania, la etajul palatului functionau sediul noului organ administrativ local – Prefectura Judetului Tulcea, iar la parter Tribunalul Judetului, Parchetul, Corpul Portareilor si Curtea de Jurati.
Primul prefect al judetului a fost George M. Ghica numit prin Inaltul Decret Regal din 10 noiembrie 1878. Intre anii 1893 – 1895 au loc lucrari de reconstructie, in valoare de 120.000 lei, executate de inginer constructor Stefan Bors urmate de cele din 1941, ca urmare a cutremurului din 1940, sub prefectura lui Constantin Ionascu. Lucrarile au fost estimate la suma de 190.000 lei.Dupa infiintarea sfaturilor populare, septembrie 1950, in cladirea fostei prefecturi va functiona pana in 1970 Sfatul Popular Raional Tulcea. Palatul este o clădire rectangulară, cu o suprafaţă de peste 300 de metri pătraţi, cu birouri, săli, holuri şi dependinţe dispuse pe două etaje. În palat a fost descoperit şi un pasaj secret subteran, prin care ar fi fugit Paşa şi oamenii săi, în caz de alertă.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2012/07/trei-zile-nu-s-de-ajuns.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri