Primăria municipiului Dej, județul Cluj, este o veche și frumoasă clădire situată în centrul orașului (Piața Bobâlna), având statut de monument istoric. Această clădire are o vechime mai mare de 150 de ani, adăpostind în timp sediul Prefecturii comitatului Solnoc-Dăbâca, iar mai apoi al Județului Someș). La sfârşitul secolului al XVII-lea, primăria orașului Dej era situată în mijlocul pieţei centrale: o căsuţă acoperită cu paie și o grădină înconjurată de un gard viu de măceși. Aşadar, un edificiu neînsemnat din punct de vedere arhitectural. În anul 1763 clădirea cu acoperiș de paie a fost demolată, în locul acesteia fiind ridicată una nouă, dar, după evenimentele din 1848 – 1849, nici această clădire nu a mai corespuns necesităților curente şi a fost demolată, conform datelor furnizate de directorul Muzeului Municipal Dej. Piatra de fundaţie a noii primării a fost aşezată în 9 iunie 1860, iar la sfârşitul anului 1861, noul edificiu a fost finalizat. La vremea respectivă, clădirea primăriei era una dintre cele mai frumoase din oraş. Pe frontispiciu se aflau un ceas şi stema oraşului, realizată de sculptorul Gradinick din Cluj, prusac de origine. La parter, clădirea avea spaţii pentru prăvălii şi birouri, iar la etaj se aflau birourile primarului şi ale personalului administrativ, precum şi sala festivă, unde se aflau în perioada interbelică tablourile în ulei ale Maiestăţilor Sale, Regele Ferdinand I al României şi Regina Maria, dar şi al eroului Avram Iancu, al primarului T. Roth Pal (care a condus oraşul între 1871-1893) şi al preotului reformat Samuil Kovács, toţi cu merite deosebite în istoria comunităţii. Preotul a finanţat grădiniţa de copii şi a donat oraşului Casa Kovács, de pe Strada Parcului. Din banii obţinuţi din închirierea casei se împărţeau ajutoare săracilor în perioada interbelică sau erau ajutaţi tinerii pentru a învăţa o meserie. La parterul primăriei, într-o cameră spaţioasă, se afla arhiva oraşului, una dintre cele mai bine amenajate din oraşele Transilvaniei, cu documente vechi, începând din anul 1236, aranjate ştiinţific de istoricul Carol Torma. În alte camere, primarul Cornel Pop a înfiinţat muzeul orăşenesc, unde se păstrau obiecte istorice deosebite, precum doba cea mare a oraşului, folosită în timpurile vechi pentru diferite semnale, arme vechi, monede, diferite inscripţii, tablouri şi fotografii, documente vechi, etc. În birourile 19 şi 20 îşi desfăşurau activitatea medicii oraşului, iar în biroul 21 şi pe un hol se afla la început Muzeul Oraşului, care a fost printre primele 20 de muzee existente în Transilvania în perioada 1919-1929. Biroul 22 era destinat pompierilor, care mai dețineau şi o magazie în curtea primăriei unde îşi aveau instrumentarul specific. După reorganizarea administrativă din anul 1968, când s-a desfiinţat Raionul Dej, cu sediul în clădirea fostei Prefecturi aici au fost mutate birourile primăriei. Între anii 1968 - 1974 în clădirea fostei prefecturi şi-a desfăşurat activitatea, la parter, și Muzeul municipal Dej. În anul 1974, în urma unei decizii controversate care nu a ţinut seama de evoluţia şi necesitatea unei instituţii muzeale moderne pentru viaţa cultural-ştiinţifică a municipiului Dej, muzeul a fost mutat într-un alt spaţiu, la parterul Mănăstirii franciscane. Transferul activităţii muzeistice în incinta Bisericii romano-catolice se pare că a fost o măsură total neinspirată, într-o epocă în care se construiau edificii culturale în toată România, municipiul Dej fiind totalmente refractar la astfel de investiții. Din anul 1974 şi până în prezent în clădirea fostei primării îşi desfăşoară activitatea Cercul Militar, actuala primărie păstrând încă și astăzi ceva din fastul de altădată a Prefecturii Județului Someș.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2014/12/antiesenhofen-austria.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri