Edificiul ce face obiectul acestei prezentări este Sanatoriul Societății de binefacere “Caritatea” ce a funcționat pe raza localității Colibița și din care o parte s-a năruit în urma unui incendiu în anul 1944. Colibița este un sat al comunei Bistrița Bârgăului din județul Bistrița-Năsăud. Sanatoriul pus pe picioare în satul Colibiţa din județul Bistriţa-Năsăud de Olivia Deleu, soţia unui fost primar al Clujului din perioada interbelică, a ajuns în preajma celui de-al doilea Război Mondial oaza de sănătate a studenţilor, elevilor şi orfanilor din întreaga Transilvanie. Olivia Deleu a făcut parte dintr-o generaţie de intelectuali transilvăneni, puternic implicată în activităţi educative, culturale şi de caritate. A absolvit Facultatea de Pedagogie de la Ausburg şi a Conservator din Mindelheim. A fost soţia lui Victor Deleu, deputat şi fost primar al Clujului în perioada interbelică. Clujeanca a fost extrem de activă în cadrul mai multor societăţi culturale, religioase şi de caritate. Olivia Deleu este cunoscută pentru Societatea “Caritatea”, prin intermediul căreia a ridicat un sanatoriu la Colibiţa în perioada interbelică, unde s-au tratat de afecţiuni pulmonare mii de elevi, studenţi şi orfani din întregul Ardeal. Asociaţia „Caritatea” din Cluj a început achiziţia de terenuri ]n satul Colibiţa, situat la o altitudine de peste 800 de metri şi recunoscut pentru calitatea aerului, în 1923. Cumpărarea de terenuri şi amenajarea clădirilor s-a încheiat abia după 10 ani, în 1933. În tot acest timp, asociaţia a construit mai multe pavilioane, care formau un sanatoriu ce asigura cure de recuperare pentru cei cu probleme pulmonare.
Construcţia precum şi întreţinerea acestui sanatoriu erau posibile datorită sumelor provenite de la Ministerul Sănătăţii, donaţiilor private, dar şi diferitelor evenimente şi baluri de strângere de fonduri. În cadrul sanatoriului a existat și un Pavilionul al studenţilor, ce poate fi admirat mai sus. În cadrul evenimentelor caritabile organizate de către Olivia Deleu se legau multe prietenii, care adesea duceau la căsătorii trainice. Acest lucru îl confirmă şi profesorul Nicolae Mărgineanu, care scrie în memoriile sale: „Din cotizaţiile noastre modeste, societatea întreţinea sanatoriul de la Colibiţa, unde mergeau să se însănătoşeze studenţii bolnavi. Preşedintă era doamna Deleu, care ne supraveghea dansul, sfătuind fetele să lege prietenie numai cu student cuminţi şi de ispravă, buni la studii, precum, desigur, şi cu intenţii serioase. Cred că sub ochii ei plini de înţelepciune s-au legat în curgerea anilor dintre cele două războaie mondiale sute de căsătorii trainice, care au durat întreaga viaţă. Soţia mea şi eu ne-am cunoscut la aceste ceaiuri şi ne aducem de ele aminte cu cea mai aleasă recunoştinţă, pe care mai târziu i-am mărturisit-o şi doamnei Deleu, pe care am invitat-o în casa noastră”. Olivia Deleu a fost susţinută în demersurile sale şi de profesorul universitar Iuliu Haţieganu, care a donat 200000 de lei din partea universităţii clujene. O importantă finanţare (250000 de lei) a primit și de la Ministerul Instrucţiunii. Curele medicale erau completate şi de tombole, spectacole de divertisment, excursii şi turnee sportive. Activitatea pavilioanelor de la Colibiţa a fost întreruptă de cel de-al doilea Război Mondial, comuniştii organizând mai apoi tabere de pionieri în fostele clădiri ale asociaţiei. Vestea despre proprietăţile curative ale aerului din Colibiţa au început să circule în 1883, atunci când o tânără din Bistriţa s-a vindecat de tuberculoză datorită aerului din această zonă, foarte bogat în ozon. După trei luni fata s-a făcut bine. „O regiune excelentă pentru a-şi adormi oricine greutăţile neajunsurilor de peste an, a-şi alunga afecţiunile pulmonare inspirând un aer ozonat de brad, având posibilitatea de a face cură la razele de soare ultra-violete, cură care făcută în laboratorii medicale cu lampa „Quartz” costă parale multe şi nu poate sta la nivelul curiei naturale”, se scria în gazeta „Frăţia Românească”, în anul 1927.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/05/udine-italia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
Răspunsuri