Școala primară de stat din municipiul Aiud, județul Alba, denumire actuală Școala cu clasele I-VII “Ovidiu Hulea” este o veche și prestigioasă instuție de învățământ gimnazial din oraș. Având în vecinătate clădiri de prestigiu Cetatea, Muzeul de Istorie, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Biblioteca municipală, Colegiul Bethlen Gabor, Colegiul Tehnic, Școala cu clasele I-VIII „Ovidiu Hulea” din municipiul Aiud, județul Alba, a apărut şi s-a dezvoltat chiar în centrul oraşului. Şcoala românească în zona Aiudului are rădăcini prinse adânc în zona submontană, între dealurile Măginei unde a funcţionat o şcoală pe lângă mănăstirea din sat, în anul 1611. In epoca iosefină, în districtul Aiudului existau două şcoli confesionale româneşti, la Aiud si Gârbova de Sus, iar până în 1900 au luat fiinţă şcoli primare confesionale româneşti, la Ciumbrud, și Gârbova de Jos. Schimbările profunde care s-au înregistrat după reîntregirea României de la 1918, au influențat și activitatea învățământului local. Prin Ordonanţa nr. 6/1919 a Resortului de Culte şi Instrucţiune Publică, la 29 februarie 1919, a luat fiinţă Şcoala Primară de Stat “ Axente Sever “din actualul spaţiu al Şcolii cu clasele I-VIII, Nr. 1 “Ovidiu Hulea” din strada Cuza Vodă nr. 35.
În 30 martie 1919 revizorul şcolar Marian Sasu, pe baza autorizaţiei Prefecturii judeţului, a concentrat toţi elevii români de ciclu gimnazial, în număr de 175, în localul din strada Ion Creangă (fostă Unirii), unde va funcţiona un gimnaziu, până în anul 1930 când elevii sunt mutaţi în localul din strada Cuza Vodă. Conform atestării documentare, aici funcţiona şcoala primară cu 4 şi apoi cu 7 clase, iar în actuala sală de sport o capelă ortodoxă care a funcţionat până în anul 1957 când s-a dat în folosinţă provizorie Catedrala Ortodoxă din centrul oraşului. Primul director al şcolii a fost învăţătorul Iosif Herdea din Ponor, care a acumulat o bogată experienţă la Râmeţ, Brădeşti, Călăraşi-Turda şi Vidal, între anii 1908-1918, la Ciumbrud, între 1918-1920, după care a venit la Aiud. La conducerea şcolii a urmat apoi învăţătorul Checiches Ioan, fost ofiţer participant la războiul pentru reîntregirea neamului românesc (1916-1918), urmat de învăţătorul Tutu Gheorghe, care a funcţionat ca director pănă la reforma Învăţământului din1948, de Bârluţiu Iosif, care a ocupat această funcţie între anii 1948-1958 și de Pârlea Filon între anii 1958-1960.
Conform reformei învăţământului din 1948, clasele V-VII şi apoi clasa a VIII-a au devenit gimnaziu fiind necesară predarea la clasă pe specialităţi de către profesori. Între anii 1960-1987 funcţia de director a şcolii a fost deţinută de profesorul Orbeanu Ioan a cărui personalitate a făcut ca mulţi să numească instituţia „Școala lui Orbeanu”, acesta putând fi considerat un al doilea ctitor al şcolii. Procesul de învăţământ se desfăşura cu 2-3 şi apoi 4-5 clase paralele şi era tot mai necesară extinderea spaţiului şcolar. La insistenţele conducerii şcolii, în anul 1960, s-a obţinut de la primărie spaţiul situat în partea stângă a şcolii unde se afla o cârciumă şi o magazie, unde au fost amenajate câteva săli de clasă. Se extinde şi curtea şcolii prin preluarea unor grădini învecinate din partea dreaptă, din strada Avram Iancu, care aparţineau de drept învăţământului. S-au construit atunci prin munca voluntară a părinţilor, cu puţină cheltuială, grupuri sanitare noi din beton şi cărămidă şi s-a asfaltat întreaga curte a şcolii.
În anul 1973, s-a terminat construcţia Școlii Generale Nr. 3, din Microraion (azi Axente Sever), unde a fost transferat un număr important de clase şi cadre didactice de la şcoala mamă. Dar spaţiul Școlii Generale Nr. 1 era tot insuficient. La solicitarea şi demersurile directorului şcolii, fără investiţii bugetare, cu sprijinul Întreprinderii de Prefabricate din Beton Aiud şi al părinţilor, s-au construit 10 săli de clasă în partea stângă a şcolii, astfel, procesul de învăţământ s-a putut desfăşura într-o singură serie. Deoarece sistemul de încălzire cu sobe nu mai corespundea, în anul 1984, s-a montat un sistem de încălzire centrală care aducea agentul termic de la Liceul „Bethlen Gabor”. Dotată cu toată logistica necesară Scoala Nr. 1 a devenit şcoală- pilot în învăţământul gimnazial din judeţul Alba, aici fiind organizată experimental predarea pe obiecte, de către profesori, începând cu clasele întâi în anul 1962-1987. S-a realizat şi generalizarea învăţământului de 10 ani între anii 1969-1971, prima promoţie de absolvenţi având un număr de 46 de elevi în anul 1971. Un rol deosebit în conducerea şcolii l-a avut directorul adjunct Bolca Rafila (1968-1987) care a coordonat multă vreme activitatea educativă. În anul 1987, după pensionarea profesorului Orbeanu Ioan, director al instituţiei a devenit profesor Bolca Rafila (1987-1990) care a obţinut eliberarea unei noi clădiri ce aparţinuse şcolii din strada Avram Iancu unde s-au amenajat 4 săli de clasă, iar în anul 1989, prin forţe proprii s-a zugrăvit interiorul întregii şcoli. În primăvara anului 1990 s-au deschis lucrările de reparaţie capitală a întregii şcoli.
Profesorul Gheoghe Felea a ocupat funcţia de director între anii 1990-1997. În această perioadă s-a finalizat reparaţia capitală a întregii şcoli, s-au zugrăvit exterioarele şi interioarele, s-a realizat un nou acoperiş cu ţiglă pentru clădirea din aripa stăngă, şi s-a asfaltat curtea şcolii. Din anul 1992 Şcoala Nr. 1 poartă numele primului întemeietor al învăţământului liceal aiudean, poetul și profesorul Ovidiu Hulea, cumnatul marelui scriitor Liviu Rebreanu.Din anul 1997 director al şcolii este Lupşan Constanţa, la insistenţele căreia Comitetul de părinţi pe şcoală a propus dotarea prin mijloace proprii a instituţiei cu centrală proprie folosind drept combustibil gazul metan, sursa de finanţare a lucrărilor fiind asigurată de părinţi. Din anul 1998 şcoala are independenţă energetică în ceea ce priveşte energia termică. În anul 2000, Şcoala cu clasele I-VIII “Ovidiu Hulea” dispunea de 35 săli de clasă, 4 laboratoare, o biblioteca şcolară cu aproape 17 000 volume, şi 1080 cititori, 2 ateliere, o sală de sport. Aici învaţau 1170 de elevi, îndrumaţi de 69 de învăţători şi profesori. În anul 2006, școala a intrat într-un proces de reabilitare. S-a renovat acoperișul, s-a zugrăvit exteriorul, s-au schimbat geamurile și ușile. Școala azi este mai frumoasă ca oricând: are cabinete și săli de clasă dotate cu mobilier modern și calculatoare, sală de sport, bibliotecă, cabinet de logopedie, cabinet de informatică cu calculatoare de ultimă generație, cabinet multimedia dotat cu laptopuri, televizor și videoproiector- sprijin real pentru cadrele didactice şi elevi în activitatea educativă.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2015/04/monede-dolari-canadieni-de-colectie-3.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri