La 19/31 mai 1874 a fost semnată la Bucureşti Convenţia pentru joncţiunea căilor ferate între România şi Austro-Ungaria, conform căreia în următorii patru ani urmau a fi realizate legături la Orşova şi Predeal. În consecinţă, s-a şi trecut la construcţia liniei Timişoara-Orşova, sub conducerea inginerului francez Auguste de Serres. În 1875 a început realizarea primei secţiuni, între Timişoara şi Caransebeş (98 km), completată apoi cu Caransebeş-Orşova (89 km) şi Orşova-Vârciorova-frontieră (4 km). Ele vor fi date în folosinţă în ordine, la 23 octombrie 1876, 20 mai 1878 şi 1 mai 1879. Linia Timişoara-Orşova-Vârciorova, denumită în epocă “Orientbahn”, a fost concesionată St.E.G. la 17 august 1874. Ea era considerată ca principala legătură cu Orientul.
Din această cauză, cel mai lung tunel de pe traseul ei, cel de la Ratkonya (897,2 m), a şi fost denumit “Porta Orientalis“, adică poarta lumii europene către Orient. Pe portalul tunelului a fost pusă inscripţia “AD ORIENTEM”, el fiind denumit până astăzi “Poarta”. Lucrările vor fi terminate în trei etape până în 1879. Lucrările pentru construirea liniei au fost executate de firma Hügel & Sager. Tunelul a avut un gabarit corespunzător trenurilor din acele vremuri, care nu permitea electrificarea liniei, bolta fiind prea joasă. Acest tunel a fost abandonat după anul 1970, odată cu intrarea în exploatare a liniei electrificate și când a fost inaugurat tunelul nou („Poarta 2”, de 866 m lungime), paralel cu acesta și cu gabarit de electrificare. Azi vechiul tunel, din care s-au demontat șinele de cale ferată, a ajuns o ruină, cu căptușeala căzută și inundat pe alocuri, existând pericolul iminent al prăbușirii, așa cum s-a întâmplat și cu alte tuneluri. Lângă cele două tuneluri de cale ferată există și un tunel rutier.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/09/monede-euro-de-colectie-belgia-2.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri