În data de 30 octombrie 1981, cu ocazia trecerii a 100 de ani de la inaugurarea tronsonului de cale ferată Buzău - Râmnicu Sărat – Focșani – Mărășești, Asociația filateliștilor din județele Buzău și Vrancea au emis un set de 4 produse filatelice (colițe) reprezentând principalele gări de pe acest traseu la data inaugurării tronsonului.
Calea ferată Buzău–Mărășești este o cale ferată principală ce traversează marginea de est a Carpaților Orientali, mergând spre nord.Între anii 1868-1872 s-a construită calea ferată București-Galați-Roman, prima cale ferată ce lega câteva orașe mari din estul țării. Această rută feroviară era destul de greoaie din cauza drumului lung prin porturile dunărene Brăila și Galați. Această problemă evidentă pentru toată lumea a avut un nou aspect în războiul ruso-turc din anii 1877 - 1878, căci transportul feroviar al trupelor rusești aliate cu România risca să fie atacat de trupele turcești din Dobrogea. Sesizând aceste aspecte, imediat după război, prim-ministrul Ion C.Brătianu a dispus construirea căii ferate de la Buzău la
Mărășești, care urma să scurteze distanța dintre cele două orașe de la 207 la 90 km. În martie 1879 regele Carol I al României a promulgat o lege în acest sens. Până atunci, construirea căilor ferate din România fusese concesionată către consorții internaționale, care foloseau ingineri străini și pe anumite tronsoane chiar și muncitori calificați străini. Construirea liniei descrise aici a fost prima din România, care s-a realizat cu ingineri români. Calea ferată traversa terenuri plate; cu toate acestea, se intersecta cu opt râuri mari. Primele măsurători topografice au fost începute la 13 mai 1879, iar munca efectivă în noiembrie 1879. La 13 iunie 1881 au circulat primele trenuri de călători și la 1 septembrie 1881 primele trenuri de marfă. Costurile au fost mult mai mici decât cele ale căilor ferate construite de companiile străine. Cu toate acestea, au fost făcute reduceri de calitate în lucrările de construcție; cele 77 poduri au fost executate din lemn. Calea ferată a fost inaugurată oficial la 18 octombrie 1881, la Focșani, în prezența Regelui Carol I, a Reginei Elisabeta și a lui Ion C. Brătianu și a fost exploatată de compania feroviară română de stat Căile Ferate Române. La început, era permisă circulația pe această linie numai a trenurile cu o viteză maximă de 65 km/h și o sarcină maximă pe osie de 8 tone. După numai trei ani, circulația trenurilor pe această cale ferată a fost întreruptă din motive de siguranță; opt poduri mari de lemn fiind înlocuite cu poduri metalice de oțel. Între anii 1940-1942 a avut loc dublarea liniei de pe această cale ferată, iar pe data de 28 mai 1978 întreaga magistrală feroviară Ploiești – Suceava era electrificată. Calea ferata Buzau - Marasesti este o parte a importantei magistrale feroviare Nord-Sud de la Suceava la București și este intens frecventată atât de trenuri de călători, cât și de trenuri de marfă. Pe acest tronson de cale ferată patru sunt cele mai importante gări: Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani și Mărășești.
Gara Mărășești, județul Vrancea, reprezintă unul din capetele primei linii proiectate şi construite doar de ingineri români în anul 1881. Linia ferată a fost inaugurată la data de 30 octombrie 1881 şi făcea legătura între patru mari staţii, pe atunci: Buzău, Râmnicu-Sărat, Focşani, Mărăşeşti. Martor direct la un războiul de independență și la cele două războaie mondiale, gara din oraşul Mărăşeşti a fost şi ea afectată de bombardamente în primul război mondial dar (din fericire), a reuşit să-şi păstreze linia arhitectonică ce a consacrat-o. Din păcate ce nu au reuşit răboaiele au reuşit factorii de decizie care prin indiferenţa lor, au reuşit să aducă gara, într-o avansată stare de degradare, aceasta necesitând lucrări urgente de cosolidare şi restaurare. Superbul ceas de epocă Paul Garnier, amplasat pe peronul gării şi-ar dori şi el nişte reglaje şi ungeri ale mecanismului său afectat de trecerea timpului. Având adresa poştală, pe strada Doinei la numărul 1, gara din Mărăşeşti îşi doreşte ca cineva să-şi amintească de trecutul eroic al oraşului şi să o ajute şi pe ea cu o restaurare şi o promovare în concordanţă cu istoria seculară a acestei clădiri seculare, prin care au trecut generaţii la rând şi-n care s-au văzut mii de poveşti de primă pagină. Consilierii din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură - Vrancea şi-au pus mâinile în cap când au văzut dezastrul din Gara Mărăşeşti, care necesită lucrări urgente de cosolidare şi restaurare. Compania Căi Ferate S.A. – sucursala CF- Galaţi s-a ales cu avertisment din partea Direcţiei de Cultură - Vrancea, dar şi cu obligaţia de a depune la sediul Direcţiei Judeţene pentru Cultură - Vrancea documentaţia necesară obţinerii avizului Ministerului Culturii în vederea efectuării lucrărilor de reabilitare a monumentului istoric. Iată un fragment din raportul direcției Județene pentru Cultură - Vrancea; "Atât la exterior cât şi la interior, monumentul istoric prezenta fisuri ale zidăriei şi tencuială căzută cauzate de infiltraţii; tâmplărie degradată; pe alocuri, geamurile lipseau; din cauza degradărilor tâmplăriei, unele uşi şi ferestre nu se închideau corespunzător, iar altele nu mai sunt funcţionale; în unele corpuri ale clădirii sistemul de iluminat este defect. Din cauza acoperişului degradat, în unele corpuri s-a constatat pătrunderea masivă a apei în zidărie, ceea ce a determinat căderea plafonului. Totodată, s-a putut observa că sistemul pluvial era incomplet, pe alocuri, jgheaburile şi burlanele fiind desprinse sau lipsind în totalitate.”
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2021/06/filatelie-100-de-ani-de-la-inaugurarea.html
-->
Răspunsuri