În data de 30 octombrie 1981, cu ocazia trecerii a 100 de ani de la inaugurarea tronsonului de cale ferată Buzău - Râmnicu Sărat – Focșani – Mărășești, Asociația filateliștilor din județele Buzău și Vrancea au emis un set de 4 produse filatelice (colițe) reprezentând principalele gări de pe acest traseu la data inaugurării tronsonului.
Calea ferată Buzău–Mărășești este o cale ferată principală ce traversează marginea de est a Carpaților Orientali, mergând spre nord.Între anii 1868-1872 s-a construită calea ferată București-Galați-Roman, prima cale ferată ce lega câteva orașe mari din estul țării. Această rută feroviară era destul de greoaie din cauza drumului lung prin porturile dunărene Brăila și Galați. Această problemă evidentă pentru toată lumea a avut un nou aspect în războiul ruso-turc din anii 1877 - 1878, căci transportul feroviar al trupelor rusești aliate cu România risca să fie atacat de trupele turcești din Dobrogea. Sesizând aceste aspecte, imediat după război, prim-ministrul Ion C.Brătianu a dispus construirea căii ferate de la Buzău la Mărășești, care urma să scurteze distanța dintre cele două orașe de la 207 la 90 km. În martie 1879 regele Carol I al României a promulgat o lege în acest sens. Până atunci, construirea căilor ferate din România fusese concesionată către consorții internaționale, care foloseau ingineri străini și pe anumite tronsoane chiar și muncitori calificați străini. Construirea liniei descrise aici a fost prima din România, care s-a realizat cu ingineri români. Calea ferată traversa terenuri plate; cu toate acestea, se intersecta cu opt râuri mari. Primele măsurători topografice au fost începute la 13 mai 1879, iar munca efectivă în noiembrie 1879. La 13 iunie 1881 au circulat primele trenuri de călători și la 1 septembrie 1881 primele trenuri de marfă. Costurile au fost mult mai mici decât cele ale căilor ferate construite de companiile străine. Cu toate acestea, au fost făcute reduceri de calitate în lucrările de construcție; cele 77 poduri au fost executate din lemn. Calea ferată a fost inaugurată oficial la 18 octombrie 1881, la Focșani, în prezența Regelui Carol I, a Reginei Elisabeta și a lui Ion C. Brătianu și a fost exploatată de compania feroviară română de stat Căile Ferate Române. La început, era permisă circulația pe această linie numai a trenurile cu o viteză maximă de 65 km/h și o sarcină maximă pe osie de 8 tone. După numai trei ani, circulația trenurilor pe această cale ferată a fost întreruptă din motive de siguranță; opt poduri mari de lemn fiind înlocuite cu poduri metalice de oțel. Între anii 1940-1942 a avut loc dublarea liniei de pe această cale ferată, iar pe data de 28 mai 1978 întreaga magistrală feroviară Ploiești – Suceava era electrificată. Calea ferata Buzau - Marasesti este o parte a importantei magistrale feroviare Nord-Sud de la Suceava la București și este intens frecventată atât de trenuri de călători, cât și de trenuri de marfă. Pe acest tronson de cale feartă patru sunt cele mai importante gări: Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani și Mărășești.
Gara Buzău este principala stație feroviară care deservește orașul Buzău, pe lângă celelalte două (de Nord și de Sud), fiind administrată de Regionala de Căi Ferate Galați. Gara este amplasată în zona central-sudică a Buzăului, pe latura dreaptă a unei piațete semicirculare aflată la intersecția bulevardului 1 Decembrie 1918 cu bulevardul Gării și cu strada Republicii. În această piațetă se mai află două clădiri istorice: hotelul Bucegi și casa în care a locuit Ion Luca Caragiale, în anii 1894–1895. Liniile de cale ferată traversează zona sudică a Buzăului pe direcția est-vest, iar clădirile gării se află pe partea nordică a acestora. Gara dispune de 5 linii (deservite de 3 peroane) pentru trenurile de călători și de alte 14 pentru triajul trenurilor de marfă. Accesul la peroanele liniilor 2–3 și 4–5 se face pe la suprafață pe la capetele peronului, sau printr-un pasaj subteran în partea dinspre est a peronului, pasaj ce traversează toată lățimea gării și are ieșire la fabrica de pâine. Astăzi pasajul este în renovare.În capătul sudic al acestor linii se află clădirea fabricii de pâine Boromir Prod, clădire care domină peisajul în partea opusă clădirii gării. La capătul dinspre vest al peronului se află o linie terminus, denumită linia 20 și care este folosită drept capăt al liniei de cale ferată Buzau-Nehoiașu. De la acea linie pleacă și sosesc zilnic cinci perechi de trenuri care fac legătura cu localitățile de pe Valea Buzăului, magistrala fiind deservită de tenuri private. Principalele trenuri de călători care circulă prin gara Buzău sunt cele InterRegio și InterCity care vin de la București Nord (128 km) și duc pe magistrala 500 în principalele direcții Mărășești–Roman-Suceava și Mărășești–Tecuci –Iași, precum și pe magistrala 702 spre Galați (131 km). Alte trenuri InterRegio care circulă prin această gară sunt cele sezoniere care circulă vara și vin dinspre Oradea sau Satu Mare prin Ploiești Sud (aflată la 69 km) și duc spre Făurei–Fetești-Constanța (207 km).Prin Buzău trec și câteva trenuri internaționale care circulă spre Chișinău sau Moscova, dinspre București și, mai departe, Sofia (și retur). De asemenea, întrucât gara este un nod feroviar, există numeroase trenuri Regio care au un capăt aici și duc pe diverse rute spre alte noduri feroviare din regiune, cum ar fi spre București Nord, Ploiești Sud– Brazi, Mărășești, Făurei, Fetești, Galați sau Adjud-Ghimeș-Ciceu. Inaugurată în anul 1873, la un an după darea în folosință a căii ferate București - Galați, Gara Buzău se află la kilometrul 128 pe magistrala C.F.R. - 500 (București - Suceava) și reprezintă nodul feroviar care face legătura capitalei cu Moldova, dar și cu orașele Galați și Nehoiu (pe linia de interes local de pe Valea Buzăului). Aflată în apropiere de centrul orașului, ușor spre sud, gara a fost construită în anul 1873 și este nod feroviar încă din anul 1881.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2021/06/filatelie-100-de-ani-de-la-inaugurarea.html
-->
Răspunsuri