În data de 23 februarie 2021 Romfilatelia a introdus în circuitul mondial filatelic o emisiune de mărci poștale tematică din seria Orașele României, intitulată Buzău, 590 de ani de atestare documentară.
Orașul Buzău se înscrie în documentele istoriei Țării Românești ca loc în care s-au petrecut evenimente importante, printre care merită menționate următoarele: existența lui ca târg și punct de vamă (statut atestat de un document emis la curtea domnitorului Dan al II-lea la 30 ianuarie 1431), sediu episcopal, atestat documentar în 1525 sub domnia lui Radu de la Afumați (episcopia a fost înființată în anul 1500, în timpul domniei lui Radu al IV-lea, zis cel Mare), organizarea, sub domnia lui Constantin Brâncoveanu, a unei tipografii de sub teascurile căreia au ieșit cărți valoroase în limba română între anii 1691 și 1704. Zona geografică în care se găsește orașul Buzău este atestată istoric în textul unui document regăsit în copie la Biblioteca Vaticanului și la Biblioteca San Marco din Veneția. Textul descrie martirizarea misionarului creștin Sava, înecat în apele râului Mousaios (râul Buzău). Documentul a fost redactat în anul 374.
Conacul Marghiloman, a cărui imagine este reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei, este un ansamblu arhitectonic reprezentativ al orașului Buzău.
Cunoscut drept Palatul Marghiloman, construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de către Iancu Marghiloman, fost primar al Buzăului și un mare latifundiar. După ce acesta a murit, fiul său, Alexandru Marghiloman, a hotărât să modernizeze ansamblul, apelând la serviciile renumitului arhitect Paul Gottereau. Începând cu anul 2011, valorosul ansamblu arhitectonic a fost restaurat, devenind Centrul Cultural ,,Alexandru Marghiloman”, unde se desfășoară diverse activități culturale cu caracter intern și internațional.
Pamfil Șeicaru a fost un ziarist român, care s-a născut la data de 18 aprilie 1894 la Buzău și a decedat la data de 21 octombrie 1980 la Munchen, Germania. A fost directorul ziarului "Curentul", cel mai combativ cotidian românesc în perioada dintre cele două războaie mondiale. Este considerat a fi cel mai mare gazetar dintre cele două războaie mondiale. A absolvit Liceul “Codreanu” și la București a făcut studii juridice obținând licența în drept. A luat parte ca ofițer la operațiile militare din primul război mondial, fiind citat prin Ordin de zi pe Armată. A fost ales deputat în parlamentul României în anii 1928, 1931 și în 1933. A condus ziarul Curentul având orientare de dreapta și, uneori, de extremă dreaptă, până la plecarea sa din țară în 1944. În anul 1945 a fost condamnat la moarte în contumacie de comuniști. În anul 1966 Ceaușescu l-a grațiat în urma unei ample acțiuni a Securității, după care a fost ajutat financiar să publice articole și cărți favorabile politicii de independență față de Moscova a lui Nicolae Ceaușescu.
Constantin Giurescu a fost un istoric și conferențiar de istoria modernă a românilor la Facultatea de Litere a Universității din București și membru titular al Academiei Române, care s-a născut la data de 10 august 1875 în satul Chiojdu, județul Buzău și a decedat la data de 15/28 octombrie 1918 la București. A studiat la Liceul Sfinții Petru și Pavel din Ploiești apoi la Facultatea de litere a Universității bucureștene. Până în anul 1902 a fost profesor de istorie la Liceul Unirea din Focșani și apoi, doi ani, directorul Liceului Al. Hâjdeu din Buzău. A urmat la Viena cursuri de specialitate și a cercetat arhivele „Ministerului de Război” și pe cele ale „Curții" și „Statului". La revenirea în țară a fost transferat în anul 1906, la gimnaziul Cantemir Vodă din București. A fost Șef al Serviciului Arhivelor din Ministerul de Externe, 1908, Doctor în litere, București, în 1909, membru corespondent al Academiei Române, în 1909, conferențiar la Facultatea de litere, București, în 1912, membru titular al Academiei Române, în 1914.
Alexandru Marghiloman a fost un om de stat român și politician conservator, care s-a născut la data de 4 iulie 1854 și a decedat la data de 10 mai 1925. El a îndeplinit funcția de prim-ministru al României în anul 1918 (martie–noiembrie) și a avut un rol decisiv în timpul primului război mondial. A studiat la Colegiul Sfântul Sava din București și apoi la Facultatea de Drept și la Înalta Școală de Științe Politice din Peris. După absolvire, în anul 1879 Alexandru Marghiloman va fi procuror și mai apoi judecător la Tribunalul Ilfov. În anul 1881, va demisiona pentru a deveni avocat, pentru ca trei ani mai târziu să fie numit avocat al statului. La 6 noiembrie 1884, Alexandru Marghiloman este ales deputat în Colegiul I Buzău.
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2021/04/filatelie-590-de-ani-de-atestare.html
-->
Răspunsuri
Dacă în capul articolului prezent am postat logo-ul oficial al municipiului Buzău, mai jos admirI propunerea mea de logo: