Preocupările pentru realizarea unui Muzeu al Marinei Române au început să prindă contur încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea dar vor capăta concreteţe abia la începutul secolului al XX-lea. La data de 30 decembrie 1919, Ordinul Comandantului Marinei Militare nr. 282, dat cu prilejul scoaterii din serviciu a unui număr de zece nave militare, cerea Diviziei de Mare şi Diviziei de Dunăre să fie demontate de pe aceste bastimente aparate de navigaţie, agregate şi armament naval pentru a fi expuse într-un viitor muzeu. Cu aceste obiecte s-a constituit „Secţiunea marină” din cadrul Muzeului Militar Naţional înfiinţat prin Înaltul Decret nr. 6064 din 18 decembrie 1923. Dar această soluţie nu a satisfăcut visul iubitorilor de ape şi marină care îşi doreau un muzeu numai al lor. În septembrie 1932, Jean Bart, impresionat de preocuparea pe care vecinii noştri ruşi şi bulgari o manifestau pentru „cunoaşterea şi propaganda mării”, concretizată prin înfiinţarea de acvarii şi muzee maritime în ţările lor, se întreba: „Cum, noi nu putem avea la Constanţa asemenea instituţii?” După părerea ilustrului ofiţer de marină și scriitor, adevăratul muzeu maritim, ştiinţific, tehnic și istoric trebuia înfiinţat la Constanţa, primul port al ţării, unde se perindau anual mii şi mii de vizitatori, excursii şi colonii şcolare. „Toată această lume – scria el în paginile revistei „România maritimă şi fluvială” – atrasă de orizontul Mărei, va învăţa într-o oră petrecută la Muzeul Maritim, lucruri ce nici în şcoală şi nici în viaţă nu au putinţa să le înveţe”.În acelaşi an, contraamiralul Ioan Bălănescu, vicepreşedinte de drept al Ligii Navale Române (L.N.R.) şi preşedinte al filialei din Constanţa, a iniţiat aici înfiinţarea unui Muzeu al Marinei, donând şi primele obiecte din partea Diviziei de Mare. Expoziţia a fost organizată în spaţiul ocupat de Liga Navală Română, în clădirea fostului Hotel „Carol”, cumpărat de Marina Militară pentru a fi transformat în Comandament şi care funcţiona în acel moment ca hotel militar. Activităţile menite să facă cunoscută istoria marinei, care au subliniat, de altfel, prin efectele lor, interesul publicului pentru acest domeniu specific, au cunoscut însă, o arie mult mai largă de desfăşurare. În toamna anului 1936 a fost organizată în capitală prima expoziţie marinărească la nivel naţional. Expoziţia deschisă în perioada 15 septembrie – 21 octombrie, a fost dedicată împlinirii a 40 de ani de la inaugurarea oficială a Serviciului Maritim Român. Vizitată de peste 40.000 de oameni, ea a fost o reuşită la care au contribuit: Marina Militară, SALVAMAR, Yacht Clubul Regal Român, Liga Navală Română, Navigaţia Fluvială Română, Serviciul Maritim Român, Cercetaşii marinari, Şcoala de piscicultură din Giurgiu, Şantierele „Neptun” din Constanţa, „Nautica” din Reghin, „România” din Brăila, Societatea „Orizontul” din Constanţa, precum şi unele societăţi străine de navigaţie pe Dunăre.
***
Puțina lume știe că anterior navei școală a marinei militare române bricul "Mircea" a mai existat o nava cu același nume și cu același rol de instruire pentru marinari. Construită în 1882 în Marea Britanie la șantierele Thames Iron Works, nava avea o lungime de 36 m, lățime de 7,6 m și pescaj de 3 m. Pe osatură metalică din fier erau fixate componentele corpului navei din lemn. Cu două catarge: trinchet și artimon și un bompres nava putea desfășura o velatura de 14 vele cu o suprafață totală de 500 mp, care cu vânt bun asigurau o viteza de 7 noduri. Motorul de 160 de CP putea asigura și el cam 8 noduri. Echipajul format din 8 ofițeri, 6 maiștri militari și 2 piloți putea instrui 100 elevi marinari pe serie. Fiind om navă de pregătire a personalului marinăresc, acesta nu dispunea de o dotare puternică în armamen deși avea: două tunuri de 80 mm, două tunuri de 57 mm, un tun-revolver și o mitralieră de 11,43 mm. În cei 50 de ani de serviciu pe nava s-au instruit sute de marinari români în cadrul a 17 voiaje în Marea Neagră, 12 în Marea Mediterană și 2 în Oceanul Atlantic. A fost scoasă la pensie în 1931, fiind înlocuită de noua nava școală "Mircea". Parcată în portul Galați a fost bombardată de aviația sovietică în aprilie 1944 si distrusa de incendiul care a urmat.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comenetezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2023/07/filatelie-prima-expozitie-marinareasca.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri
Fusese un astfel de bric și în Split, mi se pare că tot Mircea se chema, un bric cu vele, al armatei, în 2001. Marinarii militari se școleau, iar un grup de artiști se peregrina, făcând din port în port spectacole.